Vocabular de limba română · C2
Acestea sunt cele 1.016 cuvinte predate în cursurile și manualele de limba română de nivel C2 (Experimentat). Fiecare are o definiție și o propoziție exemplu în română, fără traducere: așa cum învață vorbitorii nativi.
| Cuvânt | Sens | Exemplu |
|---|---|---|
| abis | Adâncime foarte mare, care pare fără fund; la figurat, o prăpastie morală sau sufletească. | Între cele două generații s-a deschis un abis pe care nimeni nu-l mai poate trece. |
| abjecție | Starea de decădere morală extremă, care stârnește dispreț și dezgust. | Romanul descrie fără menajamente abjecția în care ajunsese personajul principal. |
| absurditate | Lucru sau situație lipsită de logică și de bun-simț. | Să plătești o taxă pentru a depune o plângere e o adevărată absurditate. |
| acribie | Grijă extremă pentru exactitate și pentru cele mai mici detalii. | Cercetătoarea a verificat fiecare sursă cu o acribie rar întâlnită. |
| adulație | Laudă exagerată și servilă adusă cuiva, de obicei din interes. | Cântărețul s-a săturat de adulația fanilor care îl urmăreau peste tot. |
| afectare | Lipsă de naturalețe în purtare sau în vorbire, pentru a impresiona. | Vorbea cu o afectare care îi făcea pe toți să zâmbească pe ascuns. |
| agonie | Ultimele momente dinaintea morții; la figurat, o suferință chinuitoare sau sfârșitul lent al unui lucru. | Industria textilă a orașului a intrat de ani buni într-o lungă agonie. |
| alean | Dor duios, amestecat cu melancolie, specific poeziei populare. | Bătrâna cânta cu alean despre feciorul plecat departe. |
| alegorie | Poveste sau imagine în care personajele și faptele reprezintă idei abstracte. | Fabula aceasta este, de fapt, o alegorie a puterii și a fricii. |
| amăgire | Iluzie falsă sau înșelare prin promisiuni frumoase. | Speranța unei îmbogățiri rapide s-a dovedit o simplă amăgire. |
| amurg | Momentul de seară când soarele apune și lumina se stinge treptat. | Ne-am plimbat pe malul lacului până la amurg. |
| anatemă | Blestem sau condamnare solemnă prin care cineva este exclus dintr-o comunitate. | Criticii au aruncat anatema asupra piesei încă de la premieră. |
| anostitate | Lipsa de farmec, de interes sau de haz a unui lucru ori a unei persoane. | Discursul ministrului s-a remarcat doar prin anostitatea lui. |
| apanaj | Privilegiu sau drept care aparține doar cuiva anume. | Pe vremuri, educația aleasă era apanajul celor bogați. |
| apocalipsă | Distrugere totală, sfârșitul lumii; catastrofă de proporții uriașe. | După uragan, satul arăta ca după o adevărată apocalipsă. |
| apoteoză | Momentul de glorie maximă, încununarea strălucită a unei activități. | Concertul de adio a fost apoteoza întregii sale cariere. |
| ardoare | Entuziasm înflăcărat, pasiune puternică pentru ceva. | Tânărul avocat și-a apărat clientul cu multă ardoare. |
| aroganță | Purtare trufașă a celui care se crede superior celorlalți. | Nu-i suport aroganța cu care le vorbește colegilor mai tineri. |
| ascetism | Mod de viață bazat pe renunțarea la plăceri și la confort. | Călugărul trăia într-un ascetism desăvârșit, fără niciun lucru de prisos. |
| asceză | Practică riguroasă de disciplină și privațiuni, pentru desăvârșire spirituală sau morală. | Pentru a termina romanul, scriitorul și-a impus o lungă asceză în munți. |
| astenie | Stare de slăbiciune și oboseală fizică sau psihică, fără putere. | După boală, a suferit luni întregi de o astenie care nu-l lăsa să lucreze. |
| atavism | Reapariția unor trăsături sau obiceiuri de la strămoși îndepărtați. | Frica lui de întuneric pare un atavism moștenit de la oamenii peșterilor. |
| aură | Strălucire sau atmosferă specială care pare să învăluie o persoană sau un loc. | În jurul bătrânului actor plutea o aură de mister. |
| bâlci | Târg popular cu distracții, comercianți și mulțime gălăgioasă; la figurat, dezordine zgomotoasă. | Ședința consiliului s-a transformat într-un adevărat bâlci. |
| banalitate | Lucru lipsit de originalitate, spus sau făcut de prea multe ori. | Discursul lui a fost plin de banalități pe care le știa toată lumea. |
| beatitudine | Fericire deplină, liniștită, aproape cerească. | Pisica dormea la soare, cu o expresie de beatitudine pe chip. |
| bizarerie | Lucru ciudat, neobișnuit, greu de explicat. | Colecționarul era cunoscut pentru tot felul de bizarerii. |
| blazon | Semn heraldic al unei familii nobile; la figurat, renume sau prestigiu. | Pe poarta castelului se mai vedea blazonul vechii familii. |
| boemă | Viață liberă și dezordonată, specifică artiștilor neconvenționali. | În tinerețe a trăit boema pariziană, printre pictori și poeți. |
| bonomie | Bunătate simplă și jovială, însoțită de blândețe. | Profesorul își trata studenții cu o bonomie care îi cucerea pe toți. |
| bravadă | Faptă sau atitudine îndrăzneață făcută doar ca să impresioneze. | Săritura de pe pod a fost doar o bravadă inutilă și periculoasă. |
| brumă | Strat subțire de gheață care acoperă dimineața plantele toamna; la figurat, foarte puțin din ceva. | Mai avea doar o brumă de speranță că va primi postul. |
| cabală | Uneltire ascunsă a unui grup împotriva cuiva. | A fost înlăturat din funcție printr-o cabală pusă la cale de colegi. |
| cadență | Ritm regulat al unor mișcări, sunete sau pași. | Soldații mărșăluiau în cadență, fără să privească în jur. |
| calvar | Suferință lungă și chinuitoare, încercare foarte grea. | Drumul spre spital pe zăpadă a fost un adevărat calvar. |
| candelă | Mică lampă cu ulei care arde în fața icoanelor. | În colțul camerei bunicii ardea mereu o candelă. |
| caznă | Chin, tortură; efort foarte mare și dureros. | Pentru el, fiecare examen de matematică era o adevărată caznă. |
| cântec de lebădă | Ultima operă sau faptă de seamă a cuiva, înainte de retragere sau moarte. | Ultimul său roman a fost un cântec de lebădă demn de un mare scriitor. |
| catarsis | Eliberare sufletească produsă de o emoție artistică puternică. | Spectatorii au trăit un adevărat catarsis la finalul tragediei. |
| căință | Părere de rău sinceră pentru o greșeală făcută. | Hoțul și-a recunoscut fapta cu lacrimi de căință. |
| cerbicie | Încăpățânare sau neînduplecare; fermitate în fața presiunilor. | A refuzat cu cerbicie orice compromis cu adversarii. |
| chemare | Înclinație puternică spre o meserie sau un rol în viață. | A simțit de mic chemarea pentru medicină. |
| chimeră | Idee sau plan imposibil de realizat, născut din imaginație. | Pacea veșnică i se părea o frumoasă chimeră. |
| cinstire | Respect și onoare arătate cuiva sau ceva. | Satul a ridicat o statuie în cinstirea eroilor săi. |
| circumlocuțiune | Exprimare ocolită, cu multe cuvinte, în loc de una simplă și directă. | Fără nicio circumlocuțiune, i-a spus direct că a greșit. |
| clarobscur | Contrast puternic între lumină și umbră într-un tablou sau într-un spațiu. | Pictorul olandez folosea clarobscurul pentru a dramatiza scenele. |
| clamoare | Strigăte puternice și confuze ale unei mulțimi. | Din stadion se auzea clamoarea suporterilor nemulțumiți. |
| clișeu | Expresie sau idee folosită atât de des încât și-a pierdut forța. | Articolul era plin de clișee despre „frumusețea de nedescris” a peisajului. |
| colind | Cântec tradițional cântat de copii și tineri în preajma Crăciunului. | Copiii au bătut la ușă și ne-au cântat un colind vechi. |
| concupiscență | Dorință puternică de plăceri trupești sau materiale. | Predicatorul condamna concupiscența și lăcomia vremurilor moderne. |
| conivență | Înțelegere tacită, complicitate între persoane. | Între cei doi frați exista o conivență care nu avea nevoie de cuvinte. |
| contemplare | Acțiunea de a privi îndelung și atent ceva, cu admirație. | S-a pierdut în contemplarea mării la apus. |
| contemplație | Stare de meditație adâncă, de cufundare spirituală în gânduri. | Pustnicul își petrecea zilele în rugăciune și contemplație. |
| contrafacere | Imitare frauduloasă a unui produs, a unei semnături sau a unei mărci. | Poliția a confiscat o mie de genți obținute prin contrafacere. |
| cotropire | Ocuparea unui teritoriu prin forță; invadare. | Cronicile vorbesc despre cotropirea țării de către oștile străine. |
| crepuscul | Lumina slabă de după apus; la figurat, declinul sau sfârșitul unei epoci. | Imperiul roman își trăia crepusculul, slăbit de războaie. |
| crez | Ansamblu de convingeri profunde după care își conduce cineva viața. | Cinstea a fost dintotdeauna crezul tatălui meu. |
| cruzime | Plăcerea sau lipsa de milă cu care cineva face rău altora. | Tiranul era cunoscut pentru cruzimea lui fără margini. |
| cumpănă | Moment critic, de primejdie sau de mare nehotărâre. | Țara trecea printr-o grea cumpănă, iar oamenii se temeau de război. |
| dăinuire | Faptul de a exista și de a rezista mult timp, de-a lungul veacurilor. | Limba și tradițiile au asigurat dăinuirea poporului. |
| decadență | Declin, pierdere treptată a valorii, puterii sau moralității. | Istoricul analizează decadența aristocrației din secolul trecut. |
| decrepitudine | Starea de slăbiciune extremă a cuiva sau a ceva foarte bătrân. | Casa boierească ajunsese într-o decrepitudine tristă. |
| delir | Tulburare a minții cu idei false și agitație; entuziasm exagerat. | Victoria echipei a dezlănțuit un delir general pe străzi. |
| deliciu | Plăcere deosebită sau lucru foarte gustos și încântător. | Prăjitura cu vișine a bunicii era un adevărat deliciu. |
| deprindere | Obicei sau abilitate dobândită prin repetare. | Cititul de seară a devenit pentru el o deprindere plăcută. |
| derivă | Abatere de la drum a unei nave purtate de curenți; la figurat, lipsă de direcție. | După faliment, firma a rămas în derivă, fără niciun plan. |
| deșertăciune | Lucru zadarnic, fără valoare reală; vanitate. | Bogăția i se părea acum doar deșertăciune și praf. |
| deznădejde | Pierderea oricărei speranțe, stare de disperare. | După inundație, sătenii priveau ruinele cu deznădejde. |
| diatribă | Critică violentă și pătimașă, rostită sau scrisă împotriva cuiva. | Editorialul era o diatribă dură împotriva noului primar. |
| dihonie | Neînțelegere și ceartă care dezbină oamenii. | Moștenirea a adus dihonie între frați. |
| diletantism | Practicarea unei activități fără pregătire serioasă, ca amator. | Lucrarea trăda un diletantism evident în folosirea surselor. |
| dogoare | Căldură foarte puternică, arzătoare, a soarelui sau a focului. | În dogoarea amiezii, nimeni nu ieșea din casă. |
| dor de ducă | Dorința nestăvilită de a pleca, de a călători departe. | Primăvara îl apuca mereu un dor de ducă de nu mai putea sta acasă. |
| dramaturgie | Arta de a scrie piese de teatru; ansamblul pieselor unui autor sau ale unei epoci. | Caragiale a influențat profund dramaturgia românească. |
| duioșie | Sentiment de tandrețe și blândețe plină de iubire. | Mama își privea copilul adormit cu multă duioșie. |
| efemeritate | Caracterul a ceea ce durează foarte puțin. | Florile de cireș ne amintesc de efemeritatea frumuseții. |
| elegie | Poezie tristă în care poetul își exprimă durerea sau regretul. | Poetul a scris o elegie după moartea prietenului său. |
| elitism | Atitudinea de a favoriza doar un grup restrâns, considerat superior. | Clubul a fost criticat pentru elitismul și taxele uriașe. |
| elucubrație | Teorie sau idee fantezistă, lipsită de logică. | Nimeni nu mai lua în serios elucubrațiile lui despre extratereștri. |
| emblemă | Semn sau imagine care simbolizează o instituție, o idee sau un oraș. | Turnul Eiffel a devenit emblema Parisului. |
| epifanie | Revelație bruscă, moment în care înțelegi deodată ceva esențial. | Privind marea, a avut o epifanie: trebuia să-și schimbe viața. |
| epigon | Imitator lipsit de originalitate al unui mare creator. | Criticii l-au considerat doar un epigon al lui Eminescu. |
| epigramă | Poezie scurtă și ironică, care se termină cu o idee usturătoare. | Poetul i-a dedicat rivalului său o epigramă înțepătoare. |
| epilog | Partea de la sfârșitul unei opere care arată ce s-a întâmplat după acțiunea principală. | În epilog aflăm că eroii s-au căsătorit după zece ani. |
| epitet | Cuvânt care arată o însușire a unui obiect, folosit cu valoare artistică. | În „dulcea mea doamnă”, „dulcea” este un epitet. |
| epopee | Poem lung despre faptele eroice ale unui popor sau ale unui erou. | „Iliada” este cea mai cunoscută epopee a Antichității. |
| erezie | Idee care contrazice o învățătură acceptată oficial. | Pentru bucătarii italieni, ananasul pe pizza e o adevărată erezie. |
| eroism | Curaj extraordinar, purtare de erou. | Pompierii au dat dovadă de eroism în timpul incendiului. |
| esență | Ce este mai important și mai profund într-un lucru. | În esență, problema este lipsa de încredere. |
| estet | Persoană care pune frumusețea și arta mai presus de orice. | Un estet ca el nu ar purta niciodată haine nepotrivite. |
| estetică | Știința despre frumos; ansamblul principiilor artistice ale unui autor sau curent. | Arhitectul a impus o estetică minimalistă întregului cartier. |
| eternitate | Timp fără început și fără sfârșit; un timp foarte lung. | Așteptarea rezultatelor mi s-a părut o eternitate. |
| etos | Ansamblu de valori și reguli morale ale unei comunități sau profesii. | Etosul medical cere respect pentru viața fiecărui pacient. |
| evlavie | Credință și respect adânc față de lucrurile sfinte. | Bătrânii se închinau cu evlavie în fața icoanei. |
| exaltare | Entuziasm sau emoție puternică, uneori exagerată. | A vorbit cu exaltare despre primul său zbor cu parapanta. |
| excentricitate | Comportament ciudat, neobișnuit, care atrage atenția. | Toată lumea îi accepta excentricitățile pentru că era un pictor genial. |
| exegeză | Interpretare amănunțită și critică a unui text. | Profesorul a publicat o exegeză a poeziei „Luceafărul”. |
| exeget | Specialist care interpretează și comentează texte importante. | Un bun exeget al lui Shakespeare cunoaște și istoria epocii. |
| exil | Situația cuiva obligat să trăiască departe de țara sa. | Poetul și-a scris cele mai triste versuri în exil. |
| extaz | Stare de fericire sau admirație atât de intensă încât uiți de tot. | Publicul asculta în extaz solo-ul de vioară. |
| fabulă | Scurtă povestire, adesea cu animale, care se încheie cu o învățătură. | Copiii au citit o fabulă despre greier și furnică. |
| faimă | Renume, faptul de a fi cunoscut de foarte mulți oameni. | După primul film, actrița a cunoscut o faimă neașteptată. |
| fast | Lux și strălucire deosebită, mai ales la ceremonii. | Nunta regală s-a desfășurat cu mare fast. |
| fatalitate | Forță de neînlăturat care pare să decidă soarta; nenorocire inevitabilă. | Accidentul nu a fost o fatalitate, ci rezultatul neglijenței. |
| fatum | Soartă implacabilă, destin hotărât de forțe superioare, în special în tragedia antică. | În tragediile grecești, eroul nu poate scăpa de fatum. |
| fior | Tremur scurt provocat de frică, de frig sau de o emoție puternică. | Un fior rece i-a străbătut spatele când a auzit pașii. |
| firesc | Naturalețe, lipsă de prefăcătorie în comportament. | Actrița joacă rolul cu un firesc uimitor. |
| flagel | Nenorocire mare care lovește o comunitate. | Corupția este un flagel care sărăcește întreaga țară. |
| fluviu | Apă curgătoare foarte mare, care se varsă în mare sau ocean. | Dunărea este cel mai lung fluviu care trece prin România. |
| fragment | Bucată ruptă dintr-un întreg sau parte dintr-un text. | Elevii au citit un fragment din romanul „Ion”. |
| frământare | Neliniște interioară, gânduri care nu-ți dau pace. | Fața lui trăda o frământare pe care nu voia s-o recunoască. |
| frenezie | Agitație sau entuziasm dus la extrem, aproape necontrolat. | Fanii dansau cu frenezie în fața scenei. |
| fudulie | Mândrie exagerată, îngâmfare. | Din fudulie, a refuzat ajutorul vecinilor. |
| fugă | Compoziție muzicală în care o temă este reluată de mai multe voci. | Organistul a interpretat o fugă de Bach la final. |
| gazetărie | Meseria de jurnalist, mai ales în trecut; uneori, jurnalism superficial. | Eminescu a făcut ani buni de gazetărie la ziarul „Timpul”. |
| gingășie | Delicatețe, fragilitate plină de grație. | Balerina se mișca cu o gingășie care fermeca sala. |
| grandomanie | Dorința bolnăvicioasă de a părea măreț și important. | Palatul uriaș al dictatorului era o dovadă de grandomanie. |
| grotesc | Categorie estetică ce îmbină comicul și monstruosul, prin exagerare și deformare. | Scriitorul exploatează grotescul pentru a satiriza societatea. |
| har | Talent natural deosebit, pe care omul pare să-l fi primit la naștere. | Are har de povestitor: toată lumea îl ascultă fermecată. |
| hău | Prăpastie foarte adâncă și întunecată. | Drumul trecea chiar pe marginea unui hău înfricoșător. |
| hedonism | Concepție după care plăcerea este scopul principal al vieții. | Trăia într-un hedonism total, fără să se gândească la viitor. |
| himeră | Visare fără temei, închipuire fantastică ce nu se poate împlini. | Visul de a deveni bogat peste noapte s-a dovedit o himeră. |
| hipnoză | Stare asemănătoare somnului, provocată de cineva, în care omul devine foarte sugestibil. | Terapeutul a folosit hipnoza pentru a-l ajuta să renunțe la fumat. |
| idealitate | Caracterul a ceea ce există doar ca idee, ca model perfect. | Filozoful discută idealitatea formelor geometrice. |
| idilă | Iubire tânără, curată și fericită; poezie despre viața liniștită la țară. | Vara aceea la mare a început o idilă care a durat o viață. |
| idolatrie | Admirație oarbă și exagerată față de cineva sau ceva. | Fanii manifestă o adevărată idolatrie față de acest cântăreț. |
| ignominie | Rușine publică profundă, faptă care atrage dispreț. | Trădarea i-a adus ignominia și exilul. |
| iluminare | Înțelegere bruscă și profundă a unui adevăr. | Pentru el, călătoria în India a fost o iluminare spirituală. |
| iluzie | Imagine sau speranță falsă, care nu corespunde realității. | Își făcea iluzii că va câștiga fără să muncească. |
| imanență | Prezența unui lucru în interiorul altuia, ca parte a naturii lui. | Teologul vorbește despre imanența divinității în lume. |
| imperiu | Stat foarte mare care stăpânește multe popoare și teritorii. | Romanii au construit un imperiu uriaș în jurul Mediteranei. |
| imponderabil | Element neprevăzut, imposibil de calculat, care influențează un rezultat. | În orice război există și imponderabile care schimbă soarta luptei. |
| improvizație | Ceva creat pe loc, fără pregătire. | Solo-ul de pian a fost o improvizație genială. |
| incantație | Formulă magică rostită pentru a produce un efect. | Vrăjitoarea a murmurat o incantație deasupra cazanului. |
| inefabil | Ceea ce nu poate fi exprimat în cuvinte. | Poezia lui Blaga încearcă să surprindă inefabilul lumii. |
| infamie | Faptă rușinoasă, josnică, care atrage disprețul tuturor. | A-ți vinde prietenii pentru bani este o infamie. |
| infinit | Spațiu sau timp fără margini și fără sfârșit. | Privind cerul înstelat, simți infinitul universului. |
| insolență | Lipsă de respect obraznică și sfidătoare. | Elevul a răspuns cu insolență profesorului. |
| inspirație | Idee creatoare care vine brusc; impulsul de a crea. | Pictorul își găsea inspirația în peisajele din Delta Dunării. |
| ison | Sunet ținut lung de un cor, pe care se sprijină melodia în muzica bisericească. | Strana din stânga ținea isonul cât timp cântărețul intona psalmul. |
| jale | Tristețe adâncă, durere sufletească. | Satul întreg era în jale după moartea preotului. |
| jertfă | Sacrificiu făcut pentru o cauză, o credință sau pentru cineva. | Părinții au făcut multe jertfe pentru studiile copiilor. |
| laitmotiv | Idee, temă sau frază care revine mereu într-o operă sau în vorbirea cuiva. | Lipsa de timp devenise laitmotivul tuturor discuțiilor noastre. |
| lamentație | Plângere lungă și tânguitoare. | Ne-am săturat de lamentațiile lui despre vremea rea. |
| lascivitate | Pornire senzuală exagerată, lipsită de reținere. | Criticii vremii au condamnat lascivitatea dansului ca fiind indecentă. |
| letopiseț | Cronică veche în care se consemnau evenimentele unei țări, an de an. | Grigore Ureche a scris letopisețul Țării Moldovei. |
| lirism | Exprimarea directă a sentimentelor și a trăirilor intime, mai ales în poezie. | Proza lui are un lirism discret, aproape muzical. |
| litotă | Figură de stil prin care spui mai puțin pentru a sugera mai mult, de exemplu „nu e rău” în loc de „e foarte bun”. | Când spune „nu-i chiar urât”, folosește o litotă ca să-și laude orașul. |
| logos | În filozofie, rațiunea care ordonează lumea; cuvântul înțeles ca principiu al gândirii. | Heraclit vorbea despre logos ca lege ascunsă a universului. |
| magnanimitate | Generozitate sufletească a celui care iartă și ajută fără să ceară ceva în schimb. | Învingătorul a dat dovadă de magnanimitate și și-a eliberat prizonierii. |
| maiestate | Măreție impunătoare, care inspiră respect și admirație. | Munții se înălțau cu maiestate deasupra văii. |
| maledicție | Blestem solemn; nenorocire care pare să apese asupra cuiva. | Legenda spune că o maledicție veche apasă asupra castelului. |
| mantie | Haină lungă și largă, fără mâneci, purtată peste celelalte haine. | Regele purta o mantie de catifea roșie. |
| martiraj | Suferința sau moartea îndurată pentru o credință sau o cauză. | Biografia descrie martirajul preotului închis în anii comunismului. |
| meandru | Cotitură a unui râu; la figurat, ocoliș complicat al unui drum sau al unui raționament. | Ne-am pierdut în meandrele birocrației și am renunțat. |
| melancolie | Tristețe vagă și liniștită, adesea fără o cauză clară. | Ploaia de toamnă îl umplea de o melancolie dulce. |
| menire | Rolul sau scopul pentru care pare făcut cineva sau ceva. | Credea că menirea lui în viață este să-i învețe pe alții. |
| meschinărie | Faptă sau atitudine măruntă, egoistă, lipsită de generozitate. | Certurile pentru zece lei erau o meschinărie de care se rușina. |
| metafizică | Ramură a filozofiei care studiază natura ultimă a realității, dincolo de experiență. | La facultate a studiat logica și metafizica lui Aristotel. |
| metamorfoză | Transformare profundă a formei sau a naturii cuiva ori a ceva. | Omida trece printr-o metamorfoză uimitoare până devine fluture. |
| miasmă | Miros greu și urât, de putrefacție; la figurat, influență nocivă. | Din canalul părăsit se ridica o miasmă insuportabilă. |
| mimetism | Tendința de a imita, adesea fără să-ți dai seama, pe alții; capacitatea unor animale de a semăna cu mediul. | Prin mimetism, adolescenții adoptă repede gesturile idolilor lor. |
| misticism | Credință în comuniunea directă cu divinitatea prin trăire interioară; înclinație spre supranatural. | Poezia lui Arghezi oscilează între îndoială și misticism. |
| mizantropie | Ură sau neîncredere față de oameni în general și evitarea lor. | Odată cu vârsta, mizantropia lui a devenit tot mai evidentă. |
| molimă | Boală contagioasă care se răspândește repede printre oameni sau animale. | În secolul al XVIII-lea, o molimă cumplită a pustiit orașul. |
| monolog | Vorbire lungă a unei singure persoane, fără să fie întreruptă. | Personajul rostește un monolog emoționant la finalul actului. |
| mustrare | Vorbe aspre prin care cineva este criticat pentru o greșeală. | Elevul a primit o mustrare scrisă pentru absențe. |
| narațiune | Relatarea unor întâmplări, în ordine, într-o povestire sau un roman. | Romanul are o narațiune fragmentată, cu salturi în timp. |
| narator | Vocea care povestește întâmplările într-o operă literară. | În acest roman, naratorul este chiar personajul principal. |
| nălucă | Ființă imaginară, fantomă; imagine înșelătoare care apare și dispare. | Prin ceață, călătorul a zărit o nălucă albă pe drum. |
| neant | Nimicul absolut, lipsa oricărei existențe. | Poetul se întreabă ce rămâne după moarte în afară de neant. |
| necaz | Întâmplare neplăcută, supărare sau greutate. | Vecinii ne-au ajutat când am avut un necaz cu acoperișul. |
| negură | Ceață deasă și întunecată; la figurat, timpuri foarte îndepărtate și neclare. | Originile acestui obicei se pierd în negura vremurilor. |
| nemărginire | Întindere fără sfârșit, fără limite. | De pe vârful muntelui, privirea se pierdea în nemărginirea cerului. |
| nemurire | Faptul de a trăi veșnic; amintire care nu se stinge niciodată. | Prin operele lor, marii artiști își câștigă nemurirea. |
| neliniște | Stare de agitație interioară, de teamă vagă. | Așteptarea veștilor de la spital îi producea o neliniște chinuitoare. |
| nimicnicie | Lipsa de valoare, de importanță; micimea omului în fața lumii. | În fața oceanului, a simțit toată nimicnicia ființei umane. |
| oază | Loc verde, cu apă, în mijlocul deșertului; la figurat, loc de liniște. | Parcul acesta e o oază de verdeață în mijlocul orașului. |
| obârșie | Origine, locul sau familia din care provine cineva sau ceva. | Deși ajunsese ministru, nu-și uitase obârșia țărănească. |
| obscurantism | Opoziție față de cunoaștere, știință și progres. | Iluminiștii au luptat împotriva obscurantismului medieval. |
| obsesie | Gând sau dorință care nu-ți dă pace și revine mereu. | Ordinea în birou devenise pentru el o adevărată obsesie. |
| ocară | Vorbă jignitoare; rușine adusă cuiva. | A îndurat în tăcere ocara vecinilor. |
| odă | Poezie solemnă în care se laudă o persoană, un eveniment sau o idee. | Schiller a scris o celebră odă bucuriei. |
| ofrandă | Dar adus unei divinități sau unei persoane venerate. | Credincioșii lăsau flori și lumânări ca ofrandă la altar. |
| opulență | Bogăție mare, afișată prin lux. | Saloanele palatului impresionau prin opulența lor. |
| oracol | Preot sau loc unde se primeau prezicerile zeilor în Antichitate; persoană considerată infailibilă. | Grecii mergeau la Delfi să consulte oracolul. |
| ostracizare | Excluderea cuiva dintr-un grup, din societate. | Denunțarea fraudei i-a adus ostracizare din partea colegilor. |
| palimpsest | Manuscris vechi scris peste un text șters; la figurat, ceva cu mai multe straturi suprapuse. | Orașul vechi este un palimpsest în care fiecare epocă și-a lăsat urma. |
| pamflet | Scriere satirică violentă care atacă o persoană sau o instituție. | Arghezi a publicat un pamflet usturător împotriva cenzurii. |
| panegiric | Discurs sau text de laudă exagerată. | Discursul de la aniversare a fost un panegiric fără nicio critică. |
| parabolă | Povestire cu sens alegoric, care transmite o învățătură morală sau religioasă. | Profesorul de religie le-a spus parabola fiului risipitor. |
| paradis | Loc al fericirii depline; rai. | Insula cu plaje albe părea un adevărat paradis. |
| parodie | Imitație comică a unei opere sau a unui stil, pentru a-l ridiculiza. | Filmul este o parodie reușită a westernurilor clasice. |
| patos | Emoție intensă și înflăcărată în vorbire sau în scris. | Actorul a recitat poemul cu un patos care a ridicat sala în picioare. |
| pățanie | Întâmplare neplăcută sau ciudată prin care trece cineva. | Ne-a povestit o pățanie hazlie din vacanța la munte. |
| pedanterie | Etalare exagerată a cunoștințelor și grijă excesivă pentru detalii neimportante. | Pedanteria lui îi obosea pe toți studenții. |
| penitență | Pedeapsă sau sacrificiu asumat pentru ispășirea unei greșeli. | Ca penitență, și-a petrecut vacanța ajutând la azil. |
| peregrinare | Călătorie lungă, din loc în loc, adesea fără o țintă precisă. | După ani de peregrinare prin lume, s-a întors în satul natal. |
| perfidie | Viclenie ascunsă sub aparența prieteniei; trădare făcută cu prefăcătorie. | Nimeni nu bănuia perfidia de care era capabil fostul asociat. |
| perifrază | Exprimare a unei idei prin mai multe cuvinte, în loc de unul singur. | „Astrul zilei” este o perifrază pentru soare. |
| pietate | Respect profund, plin de evlavie, față de lucruri sfinte sau față de cei dispăruți. | Vizitatorii au păstrat un minut de reculegere cu multă pietate. |
| plagă | Rană deschisă; la figurat, mare nenorocire socială. | Sărăcia rămâne o plagă a satelor izolate. |
| plânset | Sunetul plânsului; tânguire. | Din camera vecină se auzea un plânset de copil. |
| pleiadă | Grup de persoane remarcabile din aceeași epocă sau domeniu. | Pașoptiștii au format o pleiadă de scriitori și revoluționari. |
| poetică | Teorie despre arta poeziei; ansamblul principiilor de creație ale unui autor. | Studiul analizează poetica lui Nichita Stănescu. |
| poncif | Idee, formulă sau procedeu artistic banal, folosit de prea multe ori. | Scenariul nu evită niciun poncif al filmelor polițiste. |
| preaplin | Abundență care se revarsă; prisos de sentimente sau de energie. | Din preaplinul inimii, a început să cânte în mijlocul străzii. |
| preceptor | Profesor particular care educa acasă copiii unei familii bogate. | Tânărul conte a fost educat de un preceptor francez. |
| prestidigitație | Arta de a face trucuri de iluzionism cu mâinile, foarte repede. | Magicianul și-a uimit publicul cu numere de prestidigitație. |
| pribegie | Viața celui care rătăcește departe de casă, fără adăpost sigur. | După război, multe familii au luat drumul pribegiei. |
| prăpastie | Adâncitură foarte mare și abruptă; la figurat, diferență uriașă. | Între bogați și săraci s-a deschis o prăpastie tot mai adâncă. |
| profanare | Atingerea lipsită de respect a unui lucru sfânt sau venerat. | Distrugerea mormintelor a fost considerată o profanare inadmisibilă. |
| profet | Persoană care pretinde că vestește voința divină sau prevede viitorul. | Nimeni nu e profet în țara lui, spune proverbul. |
| profeție | Prezicere a unor evenimente viitoare. | S-a împlinit profeția bătrânei: războiul a venit. |
| prolog | Partea de la începutul unei opere care pregătește acțiunea. | În prolog, autorul explică de ce a scris cartea. |
| prozodie | Studiul ritmului, al măsurii și al rimei în versuri. | Elevii au învățat elemente de prozodie: ritm, rimă, măsură. |
| pseudonim | Nume fals folosit de un scriitor sau un artist în locul numelui real. | Tudor Arghezi este pseudonimul lui Ion N. Theodorescu. |
| purgatoriu | În credința catolică, loc de purificare a sufletelor; la figurat, perioadă de încercări. | Anii de stagiu au fost pentru el un adevărat purgatoriu. |
| puritate | Starea a ceea ce este curat, neamestecat, fără pată. | Apa acestui izvor e cunoscută pentru puritatea ei. |
| răgaz | Timp liber, de odihnă, între două activități. | Nu am avut niciun răgaz să citesc în ultima săptămână. |
| răsfăț | Purtare plină de alint față de cineva; plăcere pe care ți-o oferi. | O zi la spa a fost un răsfăț binemeritat după examene. |
| răzvrătire | Ridicarea împotriva unei autorități; revoltă. | Taxele noi au provocat o răzvrătire a țăranilor. |
| recviem | Slujbă sau compoziție muzicală pentru sufletele morților. | Corul a interpretat recviemul lui Mozart. |
| refren | Versuri care se repetă după fiecare strofă a unui cântec. | Toată sala a cântat refrenul împreună cu solistul. |
| rememorare | Readucerea în minte a unor amintiri. | Întâlnirea foștilor colegi a fost prilej de rememorare a anilor de liceu. |
| renaștere | Revenire la viață sau la o nouă înflorire după o perioadă de declin. | Centrul vechi al orașului trăiește o adevărată renaștere. |
| resurecție | Înviere; revenire spectaculoasă a cuiva sau a ceva considerat pierdut. | Albumul i-a adus o resurecție neașteptată a carierei. |
| retorism | Folosirea exagerată a unor cuvinte pompoase, fără conținut real. | Discursul suferea de un retorism obositor. |
| reverie | Stare de visare cu ochii deschiși, gânduri plăcute fără scop. | Sunetul valurilor l-a cufundat într-o reverie dulce. |
| ritual | Șir de gesturi făcute mereu în aceeași ordine, cu un sens anume. | Cafeaua de dimineață pe balcon e ritualul meu zilnic. |
| rugăciune | Cuvinte prin care un credincios se adresează divinității. | Bunica spunea o rugăciune înainte de fiecare masă. |
| rumoare | Zgomot surd de voci multe; zvon care circulă. | În sală s-a stârnit o rumoare când juriul a anunțat câștigătorul. |
| ruină | Rămășițele unei clădiri distruse; stare de distrugere sau de faliment. | Cetatea medievală e astăzi doar o ruină. |
| sacrilegiu | Faptă care jignește un lucru sfânt; la figurat, faptă considerată inacceptabilă. | Pentru un pasionat de cărți, a rupe pagini e un sacrilegiu. |
| sacru | Tot ce ține de divinitate și inspiră venerație, opus lumii obișnuite. | Antropologul studiază relația dintre sacru și profan în culturile arhaice. |
| sarcasm | Ironie usturătoare și batjocoritoare. | „Ce surpriză!”, a spus el cu sarcasm când am întârziat iar. |
| satiră | Operă sau text care critică defectele oamenilor sau ale societății prin ironie. | Comedia lui Caragiale este o satiră a vieții politice. |
| scenografie | Arta de a crea decorurile și costumele unui spectacol sau film. | Scenografia spectacolului a fost premiată pentru originalitate. |
| schismă | Ruptură, despărțire într-o comunitate religioasă, politică sau culturală. | Disputa a dus la o schismă în cadrul partidului. |
| scrâșnet | Sunet aspru produs de frecarea dinților sau a unor obiecte dure. | Am auzit scrâșnetul frânelor chiar înainte de impact. |
| semeție | Mândrie demnă sau trufașă, ținută falnică. | Bradul se înălța cu semeție deasupra pădurii. |
| senectute | Vârsta înaintată, bătrânețea. | Chiar și la senectute, filozoful continua să scrie zilnic. |
| simbolism | Curent literar și artistic care exprimă idei prin simboluri și sugestie. | Bacovia este cel mai important reprezentant al simbolismului românesc. |
| simulacru | Imitație falsă care doar păstrează aparențele unui lucru real. | Procesul a fost doar un simulacru de justiție. |
| sinuozitate | Formă șerpuită, cu multe cotituri. | Șoferul încetinea la fiecare sinuozitate a drumului de munte. |
| sintagmă | Grup de cuvinte legate între ele prin sens și formă. | Expresia „viață de câine” este o sintagmă des folosită. |
| sofism | Raționament care pare corect, dar este fals, făcut pentru a induce în eroare. | Argumentul lui era un sofism abil, dar ușor de demontat. |
| solemnitate | Caracterul grav și oficial al unei ceremonii sau al unei atitudini. | Jurământul a fost depus cu toată solemnitatea cuvenită. |
| sonet | Poezie fixă formată din paisprezece versuri. | Eminescu a scris un sonet despre iarnă și dor. |
| sorț | Soartă, noroc sau ursită, în limbaj vechi sau poetic. | Așa i-a fost sorțul: să moară departe de casă. |
| spectru | Fantomă; la figurat, amenințare care plutește asupra cuiva. | Spectrul războiului plutea din nou asupra Europei. |
| splendoare | Frumusețe strălucitoare, măreață. | Catedrala și-a recăpătat splendoarea după restaurare. |
| strămoș | Persoană din care descinde cineva, care a trăit cu multe generații înainte. | Un strămoș al nostru a luptat alături de Ștefan cel Mare. |
| strană | Loc din biserică unde cântă cântăreții; scaun înalt pentru credincioși. | Dascălul cânta în strana din dreapta altarului. |
| strigăt | Sunet puternic scos cu vocea, de obicei de teamă, durere sau bucurie. | Un strigăt de ajutor s-a auzit dinspre râu. |
| sublim | Categorie estetică a ceea ce este măreț și copleșitor, dincolo de simplul frumos. | Kant face distincția între frumos și sublim. |
| suferință | Durere fizică sau sufletească îndurată de cineva. | Medicamentul i-a mai ușurat suferința. |
| superbie | Trufie, mândrie exagerată, aroganță (termen livresc). | Privea mulțimea de pe balcon cu o superbie regală. |
| supliciu | Pedeapsă corporală foarte dureroasă; chin greu de suportat. | Așteptarea rezultatelor biopsiei a fost un adevărat supliciu. |
| tâlc | Sens ascuns sau învățătură care se află dincolo de cuvinte. | Povestea bunicului avea un tâlc pe care l-am înțeles abia mai târziu. |
| taină | Lucru ascuns, cunoscut doar de puțini; mister. | Rețeta prăjiturii a rămas taina familiei. |
| tânguire | Plângere jalnică, însoțită de suspine. | Din cântecul ei se desprindea o tânguire veche de veacuri. |
| tărâm | Ținut, regiune, adesea imaginară sau fabuloasă. | În basme, eroul coboară pe tărâmul celălalt. |
| temniță | Închisoare, mai ales întunecată și aspră, în trecut. | Haiducul a stat ani buni în temnița cetății. |
| tenebre | Întuneric adânc; la figurat, ignoranță sau mister apăsător. | Lumina lumânării nu reușea să risipească tenebrele criptei. |
| tihnă | Liniște, odihnă fără griji. | La pensie, și-a dorit doar o viață în tihnă. |
| tiranie | Guvernare crudă, bazată pe abuz de putere. | Poporul s-a ridicat împotriva tiraniei. |
| tocmeală | Discuție între cumpărător și vânzător pentru a stabili prețul. | După o lungă tocmeală, a cumpărat covorul la jumătate de preț. |
| trădare | Fapta de a înșela încrederea cuiva sau de a-ți părăsi tabăra. | Plecarea prietenului la echipa rivală a fost resimțită ca o trădare. |
| tragedie | Piesă de teatru cu final trist; întâmplare foarte dureroasă. | Naufragiul a fost cea mai mare tragedie din istoria portului. |
| transcendență | Însușirea a ceea ce depășește lumea sensibilă și experiența umană. | Muzica lui Bach ne apropie de o formă de transcendență. |
| trufie | Mândrie exagerată, plină de dispreț față de ceilalți. | Trufia l-a făcut să refuze orice sfat. |
| turpitudine | Josnicie morală, faptă rușinoasă. | Scandalul a scos la iveală întreaga turpitudine a afacerii. |
| umilință | Sentiment de rușine provocat de o jignire; atitudine supusă și modestă. | A îndurat umilința de a fi concediat în fața tuturor. |
| urgie | Mânie năprasnică; nenorocire mare care lovește pe cineva. | Seceta a venit ca o urgie peste satele din câmpie. |
| uzurpare | Ocuparea pe nedrept a unui drept, a unei funcții sau a tronului. | Cronica descrie uzurparea tronului de către un unchi ambițios. |
| vacarm | Zgomot mare, haotic, asurzitor. | Copiii făceau un vacarm de nu ne mai auzeam. |
| văicăreală | Plângere repetată și exagerată pentru motive mărunte. | M-am săturat de văicăreala lui zilnică despre trafic. |
| veac | Perioadă de o sută de ani; timp foarte lung. | Biserica de lemn a rezistat mai bine de un veac. |
| veghe | Faptul de a sta treaz noaptea pentru a păzi sau a îngriji pe cineva. | Mama a stat de veghe toată noaptea lângă copilul bolnav. |
| venerație | Respect profund, amestecat cu admirație. | Studenții vorbeau despre bătrânul profesor cu venerație. |
| vers | Rând dintr-o poezie. | Primul vers al poeziei îmi răsună și acum în minte. |
| versificație | Tehnica de a scrie versuri, cu reguli de ritm și rimă. | Poeziile lui sunt corecte ca versificație, dar lipsite de emoție. |
| vertij | Senzație de amețeală, de rotire; la figurat, tulburare provocată de ceva copleșitor. | Privind în jos de pe zgârie-nori, a simțit un vertij puternic. |
| vigoare | Putere, energie, forță fizică sau morală. | Deși are optzeci de ani, lucrează grădina cu multă vigoare. |
| viziune | Felul în care cineva vede și înțelege lumea sau viitorul; imagine imaginată. | Arhitectul a prezentat o viziune îndrăzneață pentru noul cartier. |
| voluptate | Plăcere intensă a simțurilor. | A gustat cu voluptate prima înghețată a verii. |
| zefir | Vânt ușor și plăcut, adiere caldă (termen poetic). | Un zefir de primăvară mișca încet perdelele. |
| zenit | Punctul cel mai înalt al cerului; la figurat, culmea unei cariere sau a unei epoci. | La patruzeci de ani, scriitorul era la zenitul creației sale. |
| zvâcnire | Mișcare bruscă și scurtă; tresărire. | Am simțit o zvâcnire în piept când am văzut-o. |
| a abjura | A renunța în mod public și solemn la o credință sau la o convingere. | Galilei a fost silit să-și abjure ideile despre mișcarea Pământului. |
| a adula | A lăuda exagerat și slugarnic pe cineva, de obicei din interes. | Curtenii îl adulau pe rege în speranța unor favoruri. |
| a alina | A face o durere sau o suferință mai ușor de suportat. | Vorbele blânde ale mamei i-au alinat tristețea. |
| a amăgi | A înșela pe cineva cu speranțe sau promisiuni false. | După atâtea minciuni, promisiunile lui nu ne mai pot amăgi. |
| a amuți | A rămâne brusc fără grai, a nu mai putea scoate o vorbă. | Când a auzit vestea, a amuțit de uimire. |
| a anatemiza | A condamna solemn și a exclude din comunitatea religioasă; a blama vehement. | Sinodul l-a anatemizat pe călugărul care predica idei noi. |
| a apostrofa | A mustra pe cineva cu asprime, adresându-i-se direct. | Profesorul l-a apostrofat pe elev în fața întregii clase. |
| a se avânta | A porni cu elan și îndrăzneală spre ceva. | Pompierul s-a avântat în flăcări fără nicio ezitare. |
| a biciui | A lovi cu biciul; la figurat, a lovi cu putere sau a critica foarte aspru. | Ploaia rece ne biciuia fețele pe tot drumul spre casă. |
| a bântui | A cutreiera un loc ca o stafie; a nu da pace gândurilor cuiva. | Se spune că o fantomă bântuie prin vechiul conac. |
| a cârti | A-și arăta nemulțumirea mormăind, fără a protesta deschis. | Angajații cârteau în surdină împotriva noului program. |
| a chinui | A face pe cineva să sufere mult, fizic sau sufletește. | Durerea de dinți l-a chinuit toată noaptea. |
| a clama | A declara cu insistență și cu glas tare. | Acuzatul își clama nevinovăția la fiecare înfățișare. |
| a cotropi | A ocupa prin forță un teritoriu; a invada, a acoperi complet un loc. | Buruienile au cotropit grădina părăsită. |
| a cuceri | A lua în stăpânire prin luptă; a câștiga admirația sau iubirea cuiva. | Actrița a cucerit publicul încă de la primul rol. |
| a cugeta | A medita, a reflecta adânc asupra unui lucru. | Filozoful obișnuia să cugete ore întregi pe malul mării. |
| a decădea | A pierde treptat poziția, valoarea sau puterea. | Familia boierească a decăzut după pierderea moșiilor. |
| a decima | A ucide o mare parte dintr-o populație sau dintr-un grup. | Ciuma a decimat populația orașului în secolul al XVIII-lea. |
| a desfăta | A produce cuiva o plăcere deosebită. | Cântecul privighetorii ne desfăta în serile de mai. |
| a destrăma | A desface firele unei țesături; la figurat, a strica treptat o legătură. | Certurile repetate le-au destrămat căsnicia. |
| a dezlănțui | A porni brusc ceva violent sau foarte puternic. | Declarația ministrului a dezlănțuit un val de proteste. |
| a se dezlănțui | A izbucni cu violență, fără control. | Pe la miezul nopții, furtuna s-a dezlănțuit peste sat. |
| a dăinui | A exista și a rezista vreme foarte îndelungată. | În satele de munte, aceste obiceiuri dăinuie de sute de ani. |
| a dezrădăcina | A smulge cu tot cu rădăcină; a îndepărta pe cineva de locul de origine. | Războiul a dezrădăcinat milioane de oameni din casele lor. |
| a divaga | A se abate de la subiect, vorbind despre altceva. | Conferențiarul divaga mereu, iar publicul a început să se plictisească. |
| a dogori | A arde puternic, a răspândi o căldură foarte mare. | Soarele de iulie dogorea fără milă peste câmpul de grâu. |
| a domoli | A face ceva mai puțin intens; a potoli. | Vorbele calme ale mamei i-au domolit furia. |
| a se domoli | A-și pierde din intensitate, a se liniști treptat. | Spre seară, vântul s-a domolit și am putut ieși cu barca. |
| a eclipsa | A face pe cineva să pară mai puțin important prin strălucirea proprie. | Noul solist i-a eclipsat pe toți ceilalți membri ai trupei. |
| a elogia | A lăuda public și solemn meritele cuiva. | Criticii au elogiat curajul tinerei regizoare. |
| a epata | A uimi, a impresiona puternic, adesea în mod ostentativ. | Îi plăcea să-și epateze musafirii cu mâncăruri exotice. |
| a se făli | A se lăuda cu mândrie exagerată. | Se fălea în fața tuturor cu mașina lui nouă. |
| a fermeca | A cuceri pe cineva prin farmec; în basme, a vrăji. | Copilul i-a fermecat pe toți cu zâmbetul lui știrb. |
| a furișa | A pune sau a duce ceva pe ascuns, ca să nu observe nimeni. | I-a furișat biletul în buzunar fără ca profesorul să vadă. |
| a se furișa | A intra sau a ieși pe ascuns, fără zgomot. | Pisica s-a furișat în bucătărie după peștele de pe masă. |
| a glorifica | A ridica în slăvi, a aduce mare onoare și laudă. | Balada glorifică faptele haiducilor din vechime. |
| a hălădui | A trăi liber, a umbla fără griji printr-un loc. | Pe vremuri, urșii hălăduiau nestingheriți prin acești codri. |
| a hărăzi | A da sau a destina cuiva ceva, ca pe un dar. | Soarta i-a hărăzit o viață lungă și liniștită. |
| a huli | A vorbi de rău, a batjocori, a ocărî. | Mulțimea l-a hulit pe trădător în piața publică. |
| a idolatriza | A iubi sau a admira pe cineva în mod orb și exagerat. | Adolescenții își idolatrizează trupa preferată. |
| a ilumina | A lumina puternic; la figurat, a face mintea cuiva să înțeleagă brusc. | Fulgerul a iluminat pentru o clipă întreaga vale. |
| a imortaliza | A face să rămână în amintire pentru totdeauna, mai ales printr-o operă. | Fotograful a imortalizat momentul sosirii la finiș. |
| a implora | A ruga fierbinte, cu insistență și umilință. | Copilul își implora părinții să-l lase la concert. |
| a se înălța | A se ridica sus, spre cer. | Catedrala se înalță deasupra acoperișurilor orașului vechi. |
| a închipui | A-și imagina, a crea în minte o imagine sau o situație. | Nu-mi pot închipui viața fără muzică. |
| a îndura | A suporta cu răbdare o suferință sau o greutate. | Țăranii au îndurat ani de foamete și secetă. |
| a înfiripa | A crea treptat, pornind de la puțin; a pune pe picioare. | Cei doi tineri au înfiripat o mică afacere cu legume. |
| a se înfiripa | A lua naștere încet, a se forma treptat. | Între ei s-a înfiripat o prietenie frumoasă. |
| a îngădui | A permite, a lăsa pe cineva să facă ceva. | Medicul nu-i îngăduie încă să facă sport. |
| a îngenunchea | A se lăsa pe genunchi; la figurat, a învinge și a supune pe cineva. | Cavalerul a îngenuncheat în fața reginei. |
| a se încumeta | A avea curajul să faci ceva greu sau riscant. | Puțini alpiniști se încumetă să urce iarna pe acest versant. |
| a înmiresma | A umple un loc cu un parfum plăcut. | În iunie, florile de tei înmiresmează toată strada. |
| a însufleți | A da viață, energie sau entuziasm cuiva. | Discursul antrenorului a însuflețit echipa la pauză. |
| a întrezări | A vedea vag, nedeslușit; a ghici ce va urma. | Abia acum întrezăresc o soluție la problema noastră. |
| a se învrednici | A se arăta demn sau capabil de ceva; a reuși să faci ceva. | Puțini se învrednicesc de o asemenea onoare. |
| a învinui | A considera pe cineva vinovat; a acuza. | Nu-l poți învinui pentru o greșeală pe care n-a făcut-o. |
| a jindui | A dori mult un lucru pe care nu-l ai. | Mulți orășeni jinduiesc după liniștea satului. |
| a jubila | A se bucura enorm, a fi copleșit de bucurie. | Suporterii jubilau după golul din ultimul minut. |
| a lamenta | A deplânge, a exprima jalea pentru ceva pierdut. | În versurile sale, poetul lamentează pierderea tinereții. |
| a se lamenta | A se plânge mereu, cu glas tânguitor. | Nu te mai lamenta și apucă-te de treabă! |
| a lâncezi | A fi lipsit de vlagă; a stagna, a nu progresa. | Proiectul a lâncezit ani de zile într-un sertar. |
| a licări | A străluci slab și tremurat. | În depărtare licăreau luminile unui sat. |
| a mistui | A distruge complet prin ardere; la figurat, a consuma încet. | Focul a mistuit în câteva ore toată pădurea. |
| a mângâia | A atinge ușor cu mâna în semn de dragoste; a consola. | Bunica îmi mângâia părul până adormeam. |
| a murmura | A produce un sunet slab și continuu; a vorbi foarte încet. | Pârâul murmura printre pietre. |
| a mustra | A critica pe cineva cu asprime pentru o greșeală. | Mama l-a mustrat pentru că venise acasă după miezul nopții. |
| a năzui | A dori puternic să ajungi la ceva, a aspira. | De mic, năzuia la o carieră de diplomat. |
| a nimici | A distruge complet. | Grindina a nimicit recolta într-o singură după-amiază. |
| a oblădui | A ocroti și a conduce (termen vechi). | Domnitorul a oblăduit țara cu înțelepciune timp de patruzeci de ani. |
| a se ofili | A-și pierde prospețimea, a se veșteji. | Trandafirii s-au ofilit în vază după trei zile. |
| a osândi | A condamna la o pedeapsă. | Tribunalul l-a osândit la zece ani de închisoare. |
| a pângări | A strica sau a murdări un lucru sfânt ori respectat. | Vandalii au pângărit monumentul eroilor. |
| a parafraza | A reda conținutul unui text prin alte cuvinte. | Elevul a parafrazat fragmentul cu propriile cuvinte. |
| a pătrunde | A intra adânc în ceva, trecând de un obstacol. | Lumina abia pătrundea prin frunzișul des. |
| a pândi | A urmări pe ascuns, așteptând momentul potrivit. | Vulpea pândea găinile de după gard. |
| a pieri | A muri sau a dispărea pentru totdeauna. | Mulți soldați au pierit în acea iarnă cumplită. |
| a pârjoli | A arde sau a usca prin căldură foarte mare. | Seceta a pârjolit câmpurile de porumb. |
| a plăsmui | A crea cu imaginația; a inventa ceva neadevărat. | Scriitorul a plăsmuit o lume fantastică, cu legi proprii. |
| a preamări | A lăuda foarte mult, a slăvi. | Psalmii preamăresc măreția creației. |
| a presimți | A simți dinainte că se va întâmpla ceva. | Câinele parcă presimțea furtuna și se ascundea sub pat. |
| a prevesti | A anunța dinainte, a fi semnul a ceva ce urmează. | Norii negri prevesteau o furtună puternică. |
| a prigoni | A persecuta, a urmări pe cineva cu dușmănie. | Regimul i-a prigonit ani la rând pe scriitorii incomozi. |
| a profana | A trata fără respect ceva sacru. | Hoții au profanat mormintele vechi în căutare de aur. |
| a profeți | A prezice viitorul, pretinzând o inspirație divină. | Astrologul a profețit sfârșitul lumii, dar nu s-a întâmplat nimic. |
| a propovădui | A răspândi o învățătură prin predici sau vorbe. | Filozoful propovăduia simplitatea și cumpătarea. |
| a pustii | A distruge și a lăsa un loc fără oameni. | Războiul a pustiit satele din regiune. |
| a răbufni | A izbucni brusc, după ce a fost ținut ascuns. | Nemulțumirea a răbufnit în proteste de stradă. |
| a rătăci | A umbla fără să știi încotro; a nu găsi calea. | Am rătăcit ore întregi prin pădure fără să găsim drumul. |
| a răsplăti | A da cuiva ceva în schimbul unui bine sau al unei munci. | Directorul i-a răsplătit efortul cu o primă. |
| a răzbuna | A pedepsi pe cineva pentru un rău făcut ție sau altcuiva. | Eroul a jurat să-și răzbune tatăl. |
| a se răzvrăti | A se ridica împotriva unei autorități. | Sclavii s-au răzvrătit împotriva stăpânilor. |
| a reînvia | A face să trăiască din nou ceva uitat sau dispărut. | Festivalul a reînviat obiceiurile uitate ale satului. |
| a rememora | A-și aduce aminte, a evoca în minte. | Bătrânii rememorează cu plăcere anii tinereții. |
| a renaște | A veni din nou la viață sau la putere. | Orașul a renăscut din cenușă după război. |
| a reverbera | A răsfrânge sau a prelungi un sunet ori o lumină. | Sunetul clopotului reverbera în toată valea. |
| a ridiculiza | A face pe cineva să pară caraghios, a-și bate joc de el. | Colegii l-au ridiculizat pentru accentul lui. |
| a scânteia | A străluci cu sclipiri scurte și vii. | Ochii copilului scânteiau de bucurie. |
| a scormoni | A scurma, a răscoli pentru a găsi ceva. | Câinele scormonea în grădină după un os. |
| a se sfii | A fi timid, a se rușina în fața altora. | Fetița se sfia să vorbească în fața străinilor. |
| a se strecura | A trece cu greu sau pe ascuns printr-un loc îngust. | Hoțul s-a strecurat pe ușa din spate. |
| a se tângui | A se plânge cu jale, gemând. | Văduva se tânguia la mormântul soțului. |
| a se zbate | A se agita violent pentru a scăpa; a lupta din greu. | Peștele se zbătea în plasă. |
| a sfâșia | A rupe în bucăți cu forță. | Lupii au sfâșiat oaia rătăcită. |
| a slăvi | A lăuda foarte mult, a aduce mărire. | Poporul l-a slăvit pe eliberator. |
| a sorbi | A bea încet, cu înghițituri mici. | Și-a sorbit cafeaua privind pe fereastră. |
| a stăvili | A opri, a împiedica înaintarea a ceva. | Autoritățile nu au reușit să stăvilească epidemia. |
| a sublima | A transforma o trăire într-o formă superioară, mai ales artistică. | Compozitorul și-a sublimat suferința într-o simfonie. |
| a sucomba | A muri în urma unei boli sau a unei răni; a ceda. | Rănitul a sucombat la spital după două zile. |
| a suspina | A respira adânc și oftând, de tristețe sau dor. | Fata suspina privind pe fereastră. |
| a tânji | A dori mult ceva ce lipsește, a suferi de dor. | Departe pe mări, marinarul tânjea după casă. |
| a tăinui | A ascunde, a păstra un secret. | Și-a tăinuit boala chiar și față de familie. |
| a tămădui | A vindeca o boală, o rană sau o suferință. | Timpul tămăduiește multe răni sufletești. |
| a tâlcui | A explica înțelesul ascuns al unui lucru. | Bătrânul știa să tâlcuiască visele. |
| a tresări | A face o mișcare bruscă de surpriză sau de frică. | A tresărit când a sunat telefonul în miezul nopții. |
| a trudi | A munci din greu, cu efort mare. | Părinții au trudit o viață întreagă pentru casa aceasta. |
| a unelti | A pune la cale în secret ceva rău împotriva cuiva. | Rivalii lui uneltesc în umbră de luni întregi. |
| a urzi | A plănui în taină; la propriu, a pregăti firele pentru țesut. | Conspiratorii au urzit un plan de răsturnare a regelui. |
| a veghea | A sta treaz pentru a păzi sau a îngriji; a avea grijă. | Asistenta veghea la căpătâiul bolnavului. |
| a venera | A respecta și a adora profund. | Grecii antici venerau zeii Olimpului. |
| a vitupera | A critica violent, a condamna cu vorbe aspre. | Opoziția a vituperat noul buget în parlament. |
| a zămisli | A da naștere; a crea. | Poetul a zămislit cele mai frumoase versuri în exil. |
| a zdrobi | A strivi; a învinge categoric. | Echipa noastră i-a zdrobit pe adversari cu cinci la zero. |
| a zgudui | A scutura puternic; a tulbura profund. | Cutremurul a zguduit clădirile din tot orașul. |
| a zvâcni | A tresări sau a pulsa brusc. | Inima îi zvâcnea de emoție. |
| a asmuți | A îndemna un câine sau o persoană să atace. | Paznicul a asmuțit câinii asupra intrușilor. |
| a deforma | A schimba forma normală a ceva, stricând-o. | Umezeala a deformat ușa de lemn. |
| a denatura | A schimba sensul adevărat al unui lucru. | Ziarul i-a denaturat complet declarațiile. |
| a drapa | A așeza o țesătură în falduri. | Croitoreasa a drapat mătasea pe manechin. |
| a eticheta | A atribui cuiva o caracterizare simplistă, adesea negativă. | Nu-i poți eticheta pe toți tinerii drept leneși. |
| a fabula | A inventa povești, a spune lucruri neadevărate. | Copilul fabula despre o întâlnire cu un dragon. |
| a flata | A lăuda pe cineva exagerat, din interes. | Vânzătoarea o flata ca să cumpere rochia scumpă. |
| a fremăta | A tremura ușor, cu foșnet; a fi agitat de emoție. | Pădurea fremăta în vântul serii. |
| a îmblânzi | A face un animal sau o persoană mai blândă. | Dresorul a îmblânzit un tigru sălbatic. |
| a înflori | A face flori; la figurat, a se dezvolta. | Cireșii au înflorit devreme anul acesta. |
| a încremeni | A rămâne nemișcat, de uimire sau de frică. | Am încremenit de groază când am văzut șarpele. |
| a înrobi | A face sclav, a supune complet. | Imperiul a înrobit popoarele cucerite. |
| a înstrăina | A îndepărta pe cineva de alții; a vinde ceva altcuiva. | Succesul l-a înstrăinat de vechii prieteni. |
| a întina | A murdări, a pângări onoarea cuiva. | Scandalul i-a întinat reputația. |
| a întruchipa | A reprezenta în mod concret o idee sau o calitate. | Pentru mulți, bunica întruchipa înțelepciunea satului. |
| a învălui | A înconjura și a acoperi din toate părțile. | Ceața a învăluit orașul încă din zori. |
| a linguși | A lăuda exagerat pe cineva puternic, pentru avantaje. | Îl lingușea pe șef ca să obțină o mărire de salariu. |
| a lustrui | A freca o suprafață ca să strălucească. | A lustruit pantofii înainte de interviu. |
| a mima | A imita prin gesturi, fără cuvinte; a simula. | Actorul a mimat un om care se îneacă. |
| a mortifica | A umili profund pe cineva, rănindu-i orgoliul. | Remarca ironică a profesorului l-a mortificat. |
| a ostraciza | A exclude pe cineva dintr-un grup, a-l izola. | Comunitatea a ostracizat familia celui condamnat. |
| a perora | A vorbi mult și pompos, ca un orator. | Unchiul perora ore întregi despre politică la masă. |
| a persifla | A ironiza fin, a lua în râs. | Revista persifla moravurile clasei politice. |
| a perverti | A strica moral, a abate de la sensul bun. | Banii i-au pervertit idealurile din tinerețe. |
| a poetiza | A înfrumuseța ceva, prezentându-l într-o lumină idealizată. | Scriitorul tinde să poetizeze viața de la țară. |
| a prosterna | A (se) pleca până la pământ în semn de adorare sau supunere. | Pelerinii se prosternau în fața moaștelor. |
| a ricana | A râde scurt și batjocoritor. | Răufăcătorul a ricanat disprețuitor. |
| a sanctifica | A declara pe cineva sfânt; a considera ceva demn de venerație. | Biserica l-a sanctificat pe călugăr la un secol după moartea sa. |
| a sedimenta | A depune treptat straturi de materie; la figurat, a se fixa lent în timp. | Experiența anilor i-a sedimentat convingeri de neclintit. |
| a stigmatiza | A marca pe cineva cu o etichetă rușinoasă, a-l condamna public. | Societatea încă stigmatizează persoanele care cer ajutor psihologic. |
| a teoretiza | A formula o teorie, a explica ceva în termeni abstracți. | Profesorul a teoretizat conceptul în prima parte a cursului. |
| a transfigura | A schimba complet înfățișarea cuiva, de obicei înfrumusețând-o. | Bucuria i-a transfigurat chipul obosit. |
| a umili | A face pe cineva să se simtă rușinat și lipsit de demnitate. | Antrenorul l-a umilit în fața întregii echipe. |
| a vitregi | A lipsi pe cineva de ceea ce i se cuvine; a trata nedrept. | Soarta l-a vitregit încă din copilărie. |
| abject | Josnic, demn de tot disprețul. | Șantajul este o faptă abjectă și lașă. |
| acid | Despre vorbe sau ton: tăios, ironic, usturător. | Cronicarul are o ironie acidă care nu iartă pe nimeni. |
| aerian | Ușor, delicat, ca plutind în aer. | Balerina avea o grație aeriană, aproape ireală. |
| agonic | Care ține de ultimele clipe ale vieții sau ale unui lucru. | Pacientul respira cu un horcăit agonic. |
| alambicat | Exprimat în mod prea complicat, întortocheat. | Nimeni n-a înțeles explicația lui alambicată. |
| alegoric | Care exprimă idei abstracte prin imagini și personaje simbolice. | Romanul are o structură alegorică: fiecare personaj reprezintă un viciu. |
| aluziv | Care sugerează ceva fără să-l spună direct. | Mi-a vorbit într-un mod aluziv despre problemele firmei. |
| angelic | Care are blândețea și puritatea unui înger. | Fetița avea un chip angelic, cu bucle aurii. |
| apocaliptic | Care sugerează o catastrofă totală, sfârșitul lumii. | Imaginile după tsunami erau apocaliptice. |
| apoteotic | Plin de glorie și de entuziasm, ca un triumf. | Echipa a primit o primire apoteotică la întoarcerea acasă. |
| ascetic | Lipsit de confort și de plăceri, foarte auster. | Duce o viață ascetică, fără televizor și fără telefon. |
| astral | Care ține de stele și de corpurile cerești. | Poetul descrie o lumină astrală, rece și îndepărtată. |
| auster | Sever, simplu, fără podoabe și fără plăceri. | Camera mănăstirii era austeră: un pat, o masă și o cruce. |
| baroc | Încărcat de ornamente, foarte bogat în detalii. | Biserica are o fațadă barocă, plină de statui și volute. |
| bizar | Foarte ciudat, neobișnuit. | Am avut aseară un vis bizar despre o pisică vorbitoare. |
| blazat | Plictisit de toate, lipsit de entuziasm din cauza prea multor experiențe. | Actrița privea mulțimea de fani cu un aer blazat. |
| boem | Liber, neconvențional, ca viața artiștilor. | Locuia într-un cartier boem, plin de ateliere și cafenele. |
| bolnăvicios | Care pare bolnav; exagerat până la anormal. | Avea o gelozie bolnăvicioasă și verifica tot ce făcea soția. |
| bucolic | Care evocă viața simplă și liniștită de la țară. | Tabloul înfățișează un peisaj bucolic, cu ciobani și oi. |
| burlesc | Comic prin exagerare și grosolănie. | Spectacolul a fost o comedie burlească plină de căzături. |
| cameleonic | Care își schimbă ușor opiniile sau atitudinea după interes. | Politicianul are o natură cameleonică și schimbă partidele des. |
| capricios | Care își schimbă des dispoziția sau dorințele, fără motiv. | Vremea e capricioasă în aprilie: soare, apoi grindină. |
| carismatic | Care are un farmec personal ce atrage și convinge oamenii. | Noua directoare este o persoană foarte carismatică. |
| catastrofic | Care aduce sau seamănă cu o nenorocire foarte mare. | Inundațiile au avut urmări catastrofice pentru agricultură. |
| cavaleresc | Generos, curtenitor și onorabil, ca un cavaler. | A avut un gest cavaleresc și i-a cedat locul. |
| celest | Care ține de cer; nespus de frumos, divin. | Corul de copii avea o sonoritate celestă. |
| cinic | Care nu crede în bunătatea oamenilor și disprețuiește valorile morale. | Răspunsul lui cinic i-a șocat pe toți. |
| clarvăzător | Care înțelege și prevede lucrurile cu mare pătrundere. | Analiza ei clarvăzătoare a anticipat criza cu ani înainte. |
| crepuscular | Care ține de amurg; care evocă declinul. | O lumină crepusculară învăluia dealurile. |
| cumplit | Îngrozitor, foarte greu de suportat. | Iarna aceea a fost cumplită, cu ger și zăpezi mari. |
| decadent | Aflat în declin moral sau artistic; rafinat până la decădere. | Romanul descrie o aristocrație decadentă și leneșă. |
| decrepit | Foarte slăbit și degradat de bătrânețe. | Ne-am adăpostit într-o cabană decrepită, cu acoperișul spart. |
| diafan | Atât de subțire și delicat încât lasă lumina să treacă. | Purta o rochie diafană de mătase albă. |
| diabolic | Extrem de rău sau de viclean, ca al diavolului. | Criminalul pusese la cale un plan diabolic. |
| didactic | Care ține de predare; care vrea prea mult să învețe pe alții. | Filmul are un ton prea didactic și obosește publicul. |
| dionisiac | Plin de bucurie dezlănțuită, de beție a simțurilor. | Carnavalul s-a transformat într-o petrecere dionisiacă. |
| dizgrațios | Lipsit de grație, urât, stângaci. | Clădirea nouă este o construcție dizgrațioasă care strică piața. |
| duios | Plin de tandrețe și emoție blândă. | Mama i-a cântat un cântec duios de leagăn. |
| dulceag | Puțin dulce, neplăcut; la figurat, sentimental în exces. | Romanul are un final dulceag care m-a dezamăgit. |
| efemer | Care durează foarte puțin. | Gloria vedetelor de pe internet este adesea efemeră. |
| elegiac | Trist și melancolic, ca o elegie. | Poemul are un ton elegiac despre trecerea timpului. |
| elitist | Care favorizează doar un grup restrâns, considerat superior. | Mulți consideră această școală elitistă și inaccesibilă. |
| epic | Care povestește întâmplări; grandios, de proporții eroice. | A fost o luptă epică pentru titlul de campion. |
| eretic | Care contrazice o doctrină oficială. | Ideile lui eretice i-au adus excomunicarea. |
| esoteric | Accesibil doar celor inițiați, greu de înțeles pentru ceilalți. | Cartea folosește un limbaj esoteric, plin de simboluri. |
| estetic | Care ține de frumos sau de artă. | Clinica oferă și tratamente estetice pentru piele. |
| eteric | Foarte ușor și delicat, aproape nepământesc. | Vocea ei eterică părea că vine din altă lume. |
| etern | Care durează la nesfârșit, fără sfârșit. | Și-au jurat iubire eternă în fața altarului. |
| evanescent | Care dispare treptat, greu de prins sau de reținut. | Parfumul florilor era evanescent, abia perceptibil. |
| exaltat | Foarte entuziasmat, uneori exagerat. | Tânăra poetă era exaltată după primul ei recital. |
| excentric | Ciudat, neobișnuit în comportament sau aspect. | Mătușa mea excentrică poartă pălării cu pene la piață. |
| exotic | Care vine din țări îndepărtate și pare neobișnuit. | Piața era plină de fructe exotice pe care nu le știam. |
| fabulos | Extraordinar, incredibil; care ține de basme. | Familia a strâns o avere fabuloasă din comerțul cu mătase. |
| fantasmagoric | Ireal, ca din vise sau halucinații. | Pictorul creează peisaje fantasmagorice, pline de creaturi ciudate. |
| fastuos | Plin de lux și strălucire. | Au organizat o nuntă fastuoasă cu cinci sute de invitați. |
| fatidic | Care pare hotărât de soartă; cu urmări decisive și grave. | Ziua aceea fatidică i-a schimbat viața pentru totdeauna. |
| feeric | Minunat, ca dintr-un basm. | Orașul arăta feeric în noaptea de Crăciun. |
| feroce | Sălbatic, crud, violent. | Lupul feroce a atacat turma în timpul nopții. |
| festiv | Care ține de o sărbătoare, solemn și vesel. | Masa festivă era pregătită pentru Revelion. |
| fictiv | Inventat, care nu există în realitate. | Firma folosea facturi fictive pentru a evita taxele. |
| filozofic | Care ține de filozofie; calm și înțelept în fața greutăților. | A primit vestea cu o resemnare filozofică. |
| fioros | Care inspiră frică. | Câinele vecinului are o înfățișare fioroasă, dar e blând. |
| frivol | Superficial, preocupat doar de lucruri neserioase. | Discuțiile frivole de la petrecere m-au plictisit. |
| funest | Care aduce nenorocire sau moarte. | Decizia aceea funestă a dus la falimentul firmei. |
| gingaș | Delicat, fragil și plin de grație. | Floarea de colț pare gingașă, dar rezistă la ger. |
| glacial | Foarte rece, înghețat; la figurat, lipsit de căldură umană. | M-a primit cu o privire glacială și n-a spus nimic. |
| grandios | Impresionant prin mărime și măreție. | Catedrala are o cupolă grandioasă pictată în aur. |
| grandilocvent | Pompos, plin de cuvinte mari și sonore, dar goale. | Discursul grandilocvent al primarului n-a convins pe nimeni. |
| grotesc | Ridicol și urât prin exagerare și deformare. | Măștile grotești ale carnavalului speriau copiii. |
| himeric | Iluzoriu, imposibil de realizat. | Planul lui de a zbura până la Lună cu un balon era himeric. |
| hulit | Vorbit de rău, disprețuit public. | Ministrul hulit a fost nevoit să demisioneze. |
| idilic | Liniștit, armonios și fericit, ca într-un tablou. | Am petrecut o vacanță idilică într-un sat de munte. |
| ignobil | Josnic, nedemn, rușinos. | A fost o trădare ignobilă din partea celui mai bun prieten. |
| ilustru | Foarte cunoscut și respectat pentru merite deosebite. | Strada poartă numele unui ilustru savant român. |
| imaculat | Perfect curat, fără nicio pată. | Masa era acoperită cu o față de masă imaculată. |
| imanent | Care există în natura lucrului însuși, nu vine din afară. | Filozoful susține că sensul este imanent lumii, nu exterior ei. |
| impasibil | Care nu arată nicio emoție, oricât de mult ar fi provocat. | A ascultat sentința cu fața impasibilă. |
| impecabil | Fără niciun defect, perfect. | Pianista a avut o interpretare impecabilă. |
| imperturbabil | Care rămâne calm în orice situație. | Pilotul a rămas imperturbabil în timpul furtunii. |
| implacabil | Care nu poate fi oprit, îmblânzit sau înduplecat. | Logica implacabilă a avocatului a convins juriul. |
| imponderabil | Care nu poate fi măsurat sau prevăzut. | Rezultatul depinde și de factori imponderabili, ca vremea sau norocul. |
| inefabil | Atât de frumos sau profund încât nu poate fi exprimat în cuvinte. | Muzica aceea i-a produs o bucurie inefabilă. |
| inexorabil | Care nu poate fi oprit sau evitat. | Trecerea inexorabilă a timpului ne schimbă pe toți. |
| infam | Rușinos, josnic, demn de dispreț. | Calomnia infamă i-a distrus cariera. |
| inocent | Lipsit de vină; naiv, curat sufletește. | Copila a pus o întrebare inocentă care i-a amuzat pe toți. |
| insolent | Obraznic și sfidător, lipsit de respect. | I-a dat profesoarei un răspuns insolent. |
| insondabil | Atât de adânc încât nu poate fi cercetat sau înțeles până la capăt. | Căile destinului sunt insondabile. |
| intangibil | Care nu poate fi atins; care nu trebuie încălcat. | Libertatea de exprimare este considerată o valoare intangibilă. |
| ireductibil | Care nu poate fi redus, simplificat sau convins. | Între ei exista o opoziție ireductibilă. |
| irepresibil | Care nu poate fi stăpânit sau oprit. | A simțit o nevoie irepresibilă de a râde în timpul ședinței. |
| jalnic | Vrednic de milă; foarte slab, lamentabil. | Echipa a avut un joc jalnic în meciul de aseară. |
| languros | Plin de lâncezeală visătoare și senzuală. | Ne-a aruncat o privire languroasă de sub pălărie. |
| lapidar | Foarte scurt și concis, dar expresiv. | Ministrul a dat un răspuns lapidar: „Nu comentez”. |
| lăuntric | Care ține de interiorul sufletului. | După retragere, a găsit o liniște lăuntrică. |
| letal | Care provoacă moartea. | Mușcătura acestui șarpe poate fi letală. |
| liric | Care exprimă direct sentimente și trăiri intime. | Poezia lirică a lui Eminescu e studiată în toate școlile. |
| livresc | Care vine din cărți, nu din experiența reală. | Cunoștințele lui despre război sunt pur livrești. |
| lugubru | Trist și sumbru, care amintește de moarte. | Din casa părăsită se auzea un vaiet lugubru. |
| luminos | Plin de lumină; clar, ușor de înțeles. | Apartamentul are o sufragerie luminoasă, cu ferestre mari. |
| magnanim | Generos, care iartă ușor și ajută fără interes. | Regina a fost magnanimă cu dușmanii învinși. |
| magnific | Măreț, splendid, excepțional de frumos. | De pe terasă se vedea o priveliște magnifică. |
| maiestuos | Impunător și grandios, care inspiră respect. | Vulturul își desfăcea aripile cu o mișcare maiestuoasă. |
| malefic | Care face rău, având o influență negativă. | Vrăjitoarea malefică a blestemat regatul. |
| malițios | Răutăcios, cu ironie ascunsă. | Vecina mi-a aruncat un zâmbet malițios. |
| mărinimos | Generos și iertător, cu suflet mare. | Bunicul era un om mărinimos, gata să ajute pe oricine. |
| melancolic | Trist în mod vag și visător. | Muzica melancolică a viorii umplea camera. |
| mesianic | Care se crede salvatorul unui popor sau al omenirii. | Liderul vorbea pe un ton mesianic despre viitorul țării. |
| meschin | Mărunt la suflet, egoist, lipsit de generozitate. | A fost o răzbunare meschină pentru o glumă nevinovată. |
| metafizic | Care privește natura ultimă a existenței, dincolo de lumea fizică. | Romanul pune o întrebare metafizică: de ce există ceva? |
| miraculos | Ca o minune, greu de explicat. | Pacientul a avut o vindecare miraculoasă. |
| mistic | Care ține de o trăire spirituală adâncă și tainică. | Pentru pelerini, urcarea pe munte are o semnificație mistică. |
| mitic | Care ține de mituri; legendar. | Dragonul este o creatură mitică în multe culturi. |
| mizantrop | Care urăște sau evită oamenii. | Bătrânul mizantrop nu-și deschidea ușa nimănui. |
| monumental | Foarte mare și impresionant. | Arcul de Triumf este o construcție monumentală. |
| morbid | Preocupat în mod bolnăvicios de moarte și boală. | Avea o curiozitate morbidă pentru accidente. |
| mucalit | Glumeț cu un umor fin, spus cu fața serioasă. | Bunicul era un om mucalit, mereu cu o vorbă de duh. |
| nefast | Care aduce nenorocire, cu efecte negative. | Fumatul are o influență nefastă asupra sănătății. |
| nemilos | Lipsit de milă, crud. | Soarele nemilos al deșertului ardea totul. |
| nemuritor | Care nu moare niciodată; care rămâne în amintire mereu. | Operele lui Shakespeare sunt nemuritoare. |
| neprihănit | Curat sufletește, fără păcat. | În basm, fata neprihănită rupe vraja. |
| nobil | Cu sentimente alese; de neam ales. | A sprijinit o cauză nobilă: construirea unui spital. |
| nocturn | Care se petrece sau trăiește noaptea. | Bufnița este o pasăre nocturnă. |
| nostalgic | Plin de dor după trecut. | Bunica privea fotografiile vechi cu un zâmbet nostalgic. |
| oniric | Care ține de vis; ireal, ca într-un vis. | Filmul are o atmosferă onirică, plină de imagini ciudate. |
| opulent | Bogat și luxos. | Salonul opulent era plin de oglinzi aurite. |
| orgolios | Mândru în mod excesiv, greu de rănit în orgoliu. | Era prea orgolios ca să ceară scuze. |
| ostentativ | Făcut în mod vizibil, ca să atragă atenția. | A ieșit din sală în mod ostentativ în timpul discursului. |
| pagan | Care ține de vechile credințe cu mai mulți zei, dinaintea creștinismului. | Sărbătoarea are rădăcini pagane foarte vechi. |
| paradisiac | Minunat, ca în paradis. | Insula are plaje paradisiace cu nisip alb. |
| patetic | Plin de emoție exagerată; care stârnește milă. | Încercarea lui de a se justifica a fost patetică. |
| pătimaș | Stăpânit de patimi puternice. | Era un jucător pătimaș de cărți. |
| pedant | Care pune un accent exagerat pe reguli și detalii. | Profesorul pedant ne corecta fiecare virgulă. |
| peren | Care durează mult timp; despre plante, care trăiește mai mulți ani. | Lavanda este o plantă perenă. |
| pios | Plin de evlavie, credincios. | Bunica era o femeie pioasă și mergea la biserică zilnic. |
| pitoresc | Încântător prin frumusețea neobișnuită a peisajului. | Satul pitoresc atrage turiști din toată lumea. |
| placid | Calm, liniștit, greu de tulburat. | Lacul placid reflecta munții. |
| plăpând | Slab, fragil, delicat. | Ținea în brațe un pui plăpând de pisică. |
| poetic | Care are farmecul poeziei. | Descrierea apusului a fost foarte poetică. |
| pompos | Exagerat de solemn și de grandios. | Ceremonia a fost prea pompoasă pentru un eveniment atât de mic. |
| profan | Care nu ține de religie; neinițiat. | Pentru un ochi profan, aceste simboluri nu înseamnă nimic. |
| proverbial | Foarte cunoscut, devenit exemplu tipic. | Răbdarea lui proverbială ne uimea pe toți. |
| pueril | Copilăresc, nepotrivit pentru un adult. | Cearta lor pe jucării a fost puerilă. |
| rebel | Care refuză autoritatea și regulile impuse. | Adolescentul rebel nu asculta de nimeni. |
| rustic | Care amintește de viața simplă de la țară. | Restaurantul are un mobilier rustic, din lemn masiv. |
| sacru | Care ține de divinitate și inspiră o venerație deosebită. | Pentru localnici, muntele este un loc sacru. |
| sardonic | Plin de batjocură rece și amară. | Răufăcătorul i-a răspuns cu un râs sardonic. |
| satiric | Care critică prin ironie defectele oamenilor sau ale societății. | Ziarul satiric publica în fiecare săptămână caricaturi ale miniștrilor. |
| senzual | Care trezește plăcerea simțurilor. | Cântăreața avea o voce gravă și senzuală. |
| sfânt | Care ține de religie și merită venerație; foarte important, de neîncălcat. | Pentru bunica, duminica era o zi sfântă. |
| sinistru | Înfricoșător, care prevestește ceva rău. | Un zgomot sinistru venea din pivnița întunecată. |
| solitar | Care trăiește sau se petrece în singurătate. | Făcea în fiecare seară o plimbare solitară pe malul lacului. |
| somptuos | Foarte luxos și impresionant. | Palatul somptuos avea o sută de camere. |
| sordid | Murdar, mizerabil; josnic din punct de vedere moral. | Ziarele au relatat o poveste sordidă de corupție. |
| spectral | Care seamănă cu o fantomă; palid și ireal. | Prin ceață se vedea o lumină spectrală. |
| strident | Ascuțit și neplăcut la auz; care șochează prin lipsă de armonie. | Un fluier strident a anunțat sfârșitul meciului. |
| sublim | De o frumusețe sau o măreție copleșitoare. | Priveliștea de pe vârf era pur și simplu sublimă. |
| sumbru | Întunecat și trist; care nu dă nicio speranță. | Economiștii prevăd un viitor sumbru pentru industrie. |
| suav | Plăcut, dulce și delicat. | Din grădină venea un parfum suav de iasomie. |
| taciturn | Care vorbește foarte puțin, tăcut din fire. | Paznicul farului era un om taciturn și singuratic. |
| tainic | Ascuns, misterios, cunoscut de puțini. | Mona Lisa are un zâmbet tainic care fascinează vizitatorii. |
| tandru | Plin de blândețe și afecțiune. | I-a mângâiat obrazul cu un gest tandru. |
| teluric | Care ține de pământ și de forțele lui. | Cutremurele sunt manifestări ale forțelor telurice. |
| terifiant | Care provoacă o groază foarte mare. | Prăbușirea liftului a fost o experiență terifiantă. |
| torid | Foarte cald, arzător. | Am avut o vară toridă, fără nicio picătură de ploaie. |
| transcendent | Care depășește lumea simțurilor și experiența obișnuită. | Pentru mistici, divinitatea este o realitate transcendentă. |
| trufaș | Plin de mândrie arogantă. | A intrat în sală cu un aer trufaș, fără să salute pe nimeni. |
| umil | Modest, simplu; supus, lipsit de mândrie. | Deși ajunsese celebru, venea dintr-o familie umilă. |
| utopic | Frumos, dar imposibil de realizat. | Proiectul unei societăți fără bani mi se pare utopic. |
| vag | Neclar, nedeslușit, imprecis. | Am doar o amintire vagă despre prima mea zi de școală. |
| vertiginos | Foarte rapid sau foarte înalt, care amețește. | Prețurile au cunoscut o creștere vertiginoasă în ultimul an. |
| vetust | Foarte vechi și degradat, depășit de vreme. | Școala funcționa într-o clădire vetustă, fără încălzire. |
| vindicativ | Care nu iartă și caută mereu să se răzbune. | Avea o fire vindicativă și nu uita nicio jignire. |
| visător | Pierdut în gânduri plăcute și fantezii. | Tânărul poet avea niște ochi visători, mereu îndreptați spre cer. |
| vizionar | Care prevede viitorul și are idei mult înaintea epocii sale. | Un antreprenor vizionar a investit în energie solară acum treizeci de ani. |
| voluptuos | Plin de plăcere senzuală. | Tangoul are o muzică lentă și voluptuoasă. |
| întru | Prepoziție veche și solemnă, folosită în expresii fixe cu sensul „în” sau „pentru”. | Ne-am adunat aici întru pomenirea celor căzuți în război. |
| câtuși de puțin | Întărește o negație: deloc, în nicio măsură. | Nu mă interesează câtuși de puțin bârfele lor. |
| nicicum | În niciun fel, în niciun mod. | Nu reușea nicicum să deschidă borcanul. |
| defel | Deloc; se folosește în propoziții negative, mai ales în limbaj literar sau regional. | Nu-mi place defel cum se poartă cu vecinii. |
| aievea | În realitate, cu adevărat, nu doar în vis sau în imaginație. | Mi se părea că o văd aievea în fața mea. |
| anevoie | Cu greutate, cu mare efort. | Bătrânul urca anevoie scările blocului. |
| arareori | Foarte rar, doar din când în când. | Acum ne mai vizităm doar arareori, din cauza distanței. |
| adineauri | Cu foarte puțin timp în urmă. | Ai pierdut-o la mustață: a plecat adineauri. |
| odinioară | Într-un timp de mult trecut. | Pe locul acesta se întindea odinioară o pădure deasă. |
| pe vremuri | În trecut, demult, în alte epoci. | Bunicii mei mergeau pe vremuri pe jos până la oraș. |
| de demult | De foarte mult timp; din trecutul îndepărtat. | Ne cunoaștem de demult, încă din școala primară. |
| de-a pururi | Pentru totdeauna, fără sfârșit (literar). | Amintirea lor va rămâne de-a pururi în inimile noastre. |
| pe veci | Pentru totdeauna, fără întoarcere. | Și-a luat rămas-bun pe veci de la satul natal. |
| în veci | Niciodată, cu negație; pentru totdeauna, fără negație. | Nu voi uita în veci ziua în care te-am cunoscut. |
| întruna | Fără oprire, mereu, în mod repetat. | Copilul plângea întruna și nimeni nu-l putea liniști. |
| neîncetat | Fără întrerupere, fără oprire. | Plouă neîncetat de trei zile. |
| neostenit | Fără să obosească, cu energie neîntreruptă. | Voluntara a muncit neostenit pentru oamenii din cartier. |
| necontenit | Continuu, fără nicio pauză. | Valurile loveau necontenit stâncile țărmului. |
| întrucâtva | Într-o oarecare măsură, puțin. | Rezultatul ne-a surprins întrucâtva, deși ne așteptam la ceva bun. |
| pe alocuri | În unele locuri, nu peste tot. | Drumul spre cabană era pe alocuri acoperit de zăpadă. |
| pe de-a-ntregul | Complet, în totalitate. | Sunt pe de-a-ntregul de acord cu propunerea ta. |
| cu totul și cu totul | Complet, în mod absolut (formă întărită). | După vacanța în străinătate, copilul s-a schimbat cu totul și cu totul. |
| de-a binelea | Cu adevărat, pe deplin. | Se întunecase de-a binelea când am ajuns acasă. |
| de-a dreptul | Pur și simplu, cu totul; fără ocolișuri. | Comportamentul lui la nuntă a fost de-a dreptul jignitor. |
| pasămite | Cum se pare, după cum se spune; adesea cu nuanță ironică. | Ieri era, pasămite, bolnav, dar l-am văzut la meci. |
| chipurile | Așa cum se pretinde, dar fără să fie adevărat. | Lipsea de la serviciu, chipurile din cauza unei răceli. |
| vasăzică | Prin urmare, așadar; arată că tragi o concluzie, uneori cu surprindere. | Tu ești, vasăzică, noul nostru vecin! |
| iacătă | Cuvânt popular folosit pentru a arăta ceva care apare pe neașteptate; uite. | Și iacătă că, după o iarnă lungă, a venit primăvara! |
| iaca | Formă populară folosită în vorbire pentru a arăta ceva neașteptat. | Tocmai vorbeam despre el, și iaca că intră pe ușă! |
| fie și | Chiar și, măcar; arată că accepți și ceva puțin. | Vino la noi, fie și pentru cinci minute. |
| barem | În limbaj popular: cel puțin. | Dacă nu poți veni, sună-mă barem. |
| ori de câte ori | De fiecare dată când. | Îmi amintesc de copilărie ori de câte ori trec pe strada aceasta. |
| ori încotro | În orice direcție, oriunde. | Era gata să plece ori încotro, numai să scape de oraș. |
| dincoace | În partea aceasta, mai aproape de vorbitor. | Noi locuim dincoace de pod, iar ei de cealaltă parte. |
| alene | Încet și fără grabă, cu o lene plăcută. | Pisica se întindea alene la soare. |
| agale | Încet, cu pași rari, fără grabă. | Turiștii se plimbau agale pe faleză. |
| pe furiș | În ascuns, fără să observe nimeni. | S-a strecurat pe furiș în cămară după prăjituri. |
| pe nesimțite | Treptat, fără să-ți dai seama. | Vara a trecut pe nesimțite și a venit toamna. |
| de-a valma | Amestecat, fără nicio ordine. | Hainele erau aruncate de-a valma pe pat. |
| claie peste grămadă | În mare dezordine, unii peste alții. | Călătorii s-au înghesuit claie peste grămadă în ultimul autobuz. |
| cu chiu cu vai | Cu mare greutate, cu multe eforturi. | Am ajuns cu chiu cu vai la gară, chiar când pleca trenul. |
| cu greu | Cu dificultate. | Am găsit cu greu un loc de parcare în centru. |
| din răsputeri | Cu toată puterea. | Strigam din răsputeri, dar nimeni nu ne auzea. |
| din toată inima | Foarte sincer, cu toată ființa. | Îți mulțumesc din toată inima pentru ajutor. |
| cu sufletul la gură | Gâfâind, foarte grăbit sau foarte emoționat. | A ajuns cu sufletul la gură în stație, după ce alergase tot drumul. |
| de la sine | Fără ajutor din afară, în mod natural. | Problema s-a rezolvat de la sine, fără intervenția noastră. |
| de sine stătător | Independent, care există fără să depindă de altcineva. | Fostul departament a devenit un institut de sine stătător. |
| pe cont propriu | Singur, pe răspunderea ta, fără să depinzi de alții. | După zece ani la firmă, a decis să lucreze pe cont propriu. |
| fără tăgadă | Fără îndoială, sigur. | Este, fără tăgadă, cel mai bun jucător al echipei. |
| fără preget | Fără ezitare și fără oboseală. | Voluntarii au muncit fără preget zi și noapte. |
| fără răgaz | Fără pauză, fără odihnă. | Medicii au lucrat fără răgaz în timpul epidemiei. |
| în van | Fără rezultat, degeaba. | Am încercat în van să-l conving să rămână. |
| în zadar | Fără folos, inutil. | Toate eforturile noastre au fost în zadar. |
| zadarnic | Fără niciun rezultat, degeaba. | I-am explicat zadarnic, n-a vrut să asculte. |
| cu nepusă masă | Pe neașteptate, fără pregătire sau fără anunț. | Musafirii au venit cu nepusă masă, fără să ne anunțe. |
| din senin | Fără niciun motiv aparent, pe neașteptate. | S-a supărat din senin, fără să-i fi spus ceva. |
| ca din senin | Brusc, ca și cum ar fi apărut de nicăieri. | Pe drumul forestier a apărut ca din senin un cerb uriaș. |
| abnegație | Renunțare la propriile interese pentru binele altora; devotament total. | Asistentele au îngrijit bolnavii cu multă abnegație. |
| abrogare | Anularea oficială a unei legi sau a unei dispoziții. | Parlamentul a votat abrogarea legii vechi. |
| absolvire | Terminarea cu succes a unei școli sau a unor studii. | După absolvirea facultății, s-a mutat la București. |
| acceptanță | Măsura în care ceva nou este primit și adoptat de public. | Noua aplicație are o acceptanță redusă în rândul vârstnicilor. |
| acuzare | Faptul de a declara pe cineva vinovat; partea care învinuiește într-un proces. | Procurorul a susținut acuzarea în fața instanței. |
| adversitate | Împrejurare potrivnică, situație grea. | A înfruntat cu demnitate toate adversitățile vieții. |
| afabilitate | Purtare prietenoasă, amabilă și binevoitoare. | Gazda ne-a primit cu o afabilitate care ne-a cucerit. |
| agerime | Istețime, rapiditate a minții sau a simțurilor. | Agerimea minții lui îi uimea pe profesori. |
| alcătuire | Felul în care este format un întreg din părțile sale. | Alcătuirea echipei s-a schimbat mult față de anul trecut. |
| alteritate | Faptul de a fi altul, diferit; ceea ce este străin de propria identitate. | Antropologia studiază alteritatea și întâlnirea dintre culturi. |
| amnistie | Iertare oficială a unor infracțiuni, decisă de stat. | Guvernul a acordat o amnistie deținuților politici. |
| anamneză | Informațiile despre trecutul medical al unui pacient, culese de medic. | Medicul a făcut o anamneză amănunțită înainte de consult. |
| antagonism | Opoziție puternică, rivalitate între oameni sau idei. | Între cele două clanuri exista un vechi antagonism. |
| antropologie | Știința care studiază omul, culturile și societățile lui. | A studiat antropologie la Paris și a făcut cercetări în Amazonia. |
| apetență | Înclinație sau dorință naturală pentru ceva. | Copilul are o apetență deosebită pentru limbi străine. |
| apostazie | Părăsirea publică a unei religii sau a unei doctrine. | În Evul Mediu, renunțarea la credință era considerată apostazie și se pedepsea aspru. |
| arbitrariu | Decizii luate după bunul plac, fără reguli sau justificare. | Cetățenii protestau împotriva arbitrariului autorităților. |
| arhivă | Loc unde se păstrează documente vechi. | Istoricul a petrecut luni întregi în arhiva mănăstirii. |
| armonie | Înțelegere și echilibru între oameni sau între părțile unui întreg. | Familia lor a trăit mereu în armonie. |
| artificiu | Procedeu ingenios sau truc folosit pentru a obține un efect. | Scriitorul folosește un artificiu narativ ingenios la final. |
| asediu | Încercuirea unui oraș de către o armată pentru a-l cuceri. | Cetatea a rezistat unui asediu de șase luni. |
| aservire | Supunere completă, pierderea libertății. | Poporul a cunoscut secole de aservire străină. |
| avuție | Bogăție, avere. | Pământul era singura avuție a familiei. |
| axiologie | Ramură a filozofiei care studiază valorile. | Cursul de axiologie discută natura valorilor morale și estetice. |
| axiomă | Adevăr acceptat fără demonstrație. | Pentru el era o axiomă că munca aduce succes. |
| belșug | Abundență, cantitate foarte mare din ceva. | Anul acesta am avut fructe din belșug. |
| binecuvântare | Lucru bun venit ca un dar; urare sfântă de bine. | Ploaia a fost o adevărată binecuvântare după seceta lungă. |
| blândețe | Purtare calmă și bună, fără asprime. | Educatoarea le vorbea copiilor cu multă blândețe. |
| bravură | Curaj deosebit arătat în fața pericolului. | Soldatul a fost decorat pentru bravură. |
| bunăcuviință | Purtare politicoasă, conformă regulilor de comportament. | Din bunăcuviință, a așteptat să fie poftit să ia loc. |
| bună-credință | Sinceritate; convingerea că acționezi cinstit și corect. | A acționat cu bună-credință, fără să știe că documentul era fals. |
| cauțiune | Sumă de bani depusă ca garanție. | Acuzatul a fost eliberat pe cauțiune. |
| cazuistică | Ansamblul cazurilor concrete dintr-un domeniu; argumentare subtilă și formală. | Medicul are o bogată cazuistică în bolile rare. |
| ceremonial | Ansamblu de reguli pentru o ceremonie oficială. | Primirea ambasadorului a respectat un ceremonial strict. |
| cerneală | Lichid colorat folosit pentru scris. | Stiloul a lăsat o pată de cerneală pe cămașă. |
| cerșetorie | Faptul de a cere bani pe stradă pentru a trăi. | Sărăcia i-a împins pe mulți la cerșetorie. |
| chibzuială | Gândire atentă înainte de a face ceva; cumpătare. | Și-a cheltuit economiile cu chibzuială. |
| clevetire | Vorbire de rău despre cineva, pe la spate. | Satul trăia din clevetire și bârfe. |
| comandament | Poruncă, principiu moral fundamental. | Respectul pentru părinți era primul comandament al familiei. |
| comuniune | Legătură sufletească strânsă, unire în gânduri și sentimente. | Între actori și spectatori s-a creat o comuniune rară. |
| concordie | Înțelegere și pace între oameni sau popoare. | Tratatul a adus concordie între cele două țări. |
| condei | Ustensilă veche de scris; la figurat, stilul unui scriitor. | Jurnalistul avea un condei ascuțit și temut. |
| condoleanțe | Cuvinte prin care îți arăți compasiunea față de cineva care a pierdut o persoană dragă. | Vă transmit sincere condoleanțe pentru pierderea suferită. |
| conglomerat | Amestec de elemente diferite; grup mare de firme. | Firma face parte dintr-un conglomerat internațional. |
| conjurație | Complot secret împotriva unei autorități. | Senatorii au pus la cale o conjurație împotriva împăratului. |
| cosmogonie | Teorie sau mit despre nașterea universului. | Mitul descrie o cosmogonie în care lumea iese dintr-un ou. |
| cronicar | Autor care consemna evenimentele unei epoci; jurnalist care scrie recenzii. | Miron Costin este un cronicar moldovean din secolul al XVII-lea. |
| cucernicie | Evlavie profundă. | Bătrâna se ruga cu multă cucernicie în fața icoanei. |
| culpabilitate | Faptul de a fi vinovat. | Juriul trebuie să stabilească culpabilitatea acuzatului. |
| cutezanță | Îndrăzneală, curaj de a încerca ceva riscant. | Planul lor era de o cutezanță uimitoare. |
| dăruire | Devotament total față de o activitate sau o cauză. | Medicul și-a făcut meseria cu dăruire timp de patruzeci de ani. |
| deochi | Credința populară că privirea cuiva poate aduce rău sau boală. | Bunica îi lega copilului o fundă roșie împotriva deochiului. |
| derapaj | Alunecare laterală a unui vehicul; la figurat, abatere de la o linie corectă. | Declarația ministrului a fost un derapaj grav de la linia partidului. |
| desfătare | Plăcere mare, încântare a simțurilor sau a minții. | Concertul a fost o adevărată desfătare pentru iubitorii de jazz. |
| desuetudine | Starea a ceva ieșit din uz, care nu se mai folosește. | Multe cuvinte vechi au căzut în desuetudine. |
| detractor | Persoană care critică și încearcă să micșoreze meritele cuiva. | Chiar și cel mai aprig detractor al său a recunoscut că romanul e bun. |
| dezmăț | Purtare desfrânată, lipsită de orice măsură. | Petrecerea s-a transformat într-un dezmăț care a durat până dimineață. |
| dezolare | Tristețe adâncă în fața pustiului; stare de părăsire. | Satul părăsit oferea o imagine de dezolare. |
| diaspora | Comunitățile unui popor care trăiesc în afara țării de origine. | Mulți votanți din diaspora au stat ore întregi la coadă. |
| dichis | Grijă pentru eleganță și detalii; ornamente și accesorii. | Masa era pusă cu tot dichisul: fețe de masă brodate și cristaluri. |
| dihotomie | Împărțire în două părți opuse. | Autorul respinge dihotomia simplistă dintre bine și rău. |
| discreție | Purtarea celui care păstrează secretele și nu atrage atenția. | Vă rog să tratați această informație cu discreție. |
| disoluție | Destrămare, desfacere treptată a unui întreg. | Istoricii studiază disoluția Imperiului Otoman. |
| divagație | Abatere de la subiectul principal al discuției. | Prelegerea a fost plină de divagații fără legătură cu tema. |
| divinitate | Ființă supranaturală venerată; zeu. | Grecii antici aduceau ofrande fiecărei divinități. |
| dogmatism | Atitudinea de a considera unele idei adevăruri absolute, fără discuție. | Dogmatismul lui îl împiedica să accepte orice idee nouă. |
| doliu | Durerea după moartea cuiva și semnele ei exterioare, ca hainele negre. | Familia a purtat doliu un an întreg. |
| dramatism | Caracterul intens și tensionat al unei situații. | Scena despărțirii are un dramatism copleșitor. |
| ebuliție | Fierbere; la figurat, agitație intensă. | Orașul era în plină ebuliție înaintea alegerilor. |
| eclectism | Îmbinarea unor elemente din stiluri sau doctrine diferite. | Casa lui e decorată cu un eclectism amuzant: mobilă chinezească și tablouri flamande. |
| edict | Hotărâre oficială dată de un conducător. | Împăratul a emis un edict care interzicea luptele de gladiatori. |
| efuziune | Manifestare puternică și sinceră de sentimente. | Și-au salutat prietenul revenit din străinătate cu mare efuziune. |
| egolatrie | Adorarea propriei persoane. | Egolatria lui l-a făcut insuportabil pentru colegi. |
| elan | Avânt, entuziasm. | Echipa a pornit cu mult elan în noul sezon. |
| elogiu | Laudă publică și entuziastă. | Criticii au scris un adevărat elogiu al romanului. |
| eminență cenușie | Persoană care conduce din umbră, fără o funcție oficială. | Consilierul discret era, de fapt, eminența cenușie a partidului. |
| empirism | Concepție după care cunoașterea vine din experiența simțurilor. | Filozofia lui Locke stă la baza empirismului englez. |
| epistolă | Scrisoare, mai ales literară sau solemnă. | Poetul i-a adresat prietenului său o epistolă în versuri. |
| epistemologie | Ramură a filozofiei care studiază cunoașterea științifică. | La cursul de epistemologie am discutat limitele cunoașterii științifice. |
| erată | Listă a greșelilor de tipar dintr-o carte, cu formele corecte. | Editura a adăugat o erată la sfârșitul volumului. |
| ermetism | Caracterul unui text greu de înțeles, cu sensuri ascunse. | Ermetismul poeziei lui Ion Barbu îi descurajează pe mulți cititori. |
| eșafod | Platformă pe care erau executați condamnații la moarte. | Condamnatul a urcat pe eșafod cu capul sus. |
| eufonie | Succesiune plăcută de sunete în vorbire sau în vers. | Poetul își alege cuvintele pentru eufonia lor. |
| exasperare | Stare de iritare extremă, de nervozitate dusă la limită. | A trântit ușa cu exasperare după a zecea întrerupere. |
| excomunicare | Excluderea cuiva dintr-o biserică. | Papa a amenințat regele cu excomunicare. |
| exorbitanță | Caracterul a ceva exagerat de mare, mai ales al unui preț. | Toată lumea s-a plâns de exorbitanța prețurilor la hotel. |
| expiere | Ispășirea unei vini prin suferință sau sacrificiu. | Pentru el, munca voluntară era un fel de expiere a greșelilor trecute. |
| exponent | Persoană care reprezintă în mod tipic un curent, un grup sau o idee. | Brâncuși este cel mai cunoscut exponent al sculpturii moderne românești. |
| fanatism | Atașament orb și violent față de o idee sau o credință. | Fanatismul religios a provocat multe războaie. |
| fantasmă | Imagine ireală, fantomă; închipuire care obsedează. | Ani la rând a fost urmărit de fantasma fratelui pierdut. |
| fastuozitate | Lux și strălucire deosebită. | Fastuozitatea balului i-a impresionat pe toți invitații. |
| fățărnicie | Prefăcătorie, ipocrizie. | Mă dezgustă fățărnicia lui: îți zâmbește în față și te vorbește pe la spate. |
| fecunditate | Capacitatea de a produce mult; fertilitate. | Scriitorul uimea prin fecunditatea lui: două romane pe an. |
| filigran | Desen transparent în hârtie; lucrătură fină din fire de metal. | Bancnota are un filigran vizibil doar în lumină. |
| fobie | Teamă exagerată și irațională de ceva. | Are o fobie de păianjeni de când era mic. |
| fortăreață | Construcție întărită, cetate puternică. | Castelul a fost transformat într-o fortăreață de neînvins. |
| fragmentarism | Procedeu literar de a construi o operă din bucăți disparate. | Fragmentarismul romanului derutează: capitolele sunt scurte și fără ordine. |
| fratricid | Uciderea propriului frate; războiul dintre membrii aceluiași popor. | Legenda lui Romulus și Remus se încheie cu un fratricid. |
| fundamentalism | Atitudinea de a aplica strict și literal principiile unei doctrine. | Fundamentalismul religios refuză orice interpretare modernă a textelor. |
| galanterie | Purtare politicoasă și atentă a unui bărbat față de femei. | Cu multă galanterie, i-a ținut ușa și i-a oferit brațul. |
| gâlceavă | Ceartă zgomotoasă. | Vecinii au intrat în gâlceavă din cauza gardului. |
| genealogie | Șirul strămoșilor unei familii; studiul acestuia. | Și-a reconstituit genealogia familiei până în secolul al XVIII-lea. |
| glas | Voce; la figurat, părere exprimată. | Bătrânul a vorbit cu un glas tremurat. |
| grandilocvență | Exprimare pompoasă, cu cuvinte mari și goale. | Grandilocvența discursului nu putea ascunde lipsa de idei. |
| hagiografie | Viața unui sfânt; la figurat, biografie exagerat de laudativă. | Biografia aceasta e o hagiografie care ignoră defectele omului politic. |
| hazard | Întâmplare, factor neprevăzut. | Nimic nu a fost lăsat la voia hazardului în pregătirea expediției. |
| hermeneutică | Teoria și arta interpretării textelor. | Hermeneutica se ocupă de regulile interpretării textelor sacre și literare. |
| iconoclast | Persoană care atacă tradițiile și ideile consacrate. | Tânărul regizor are reputația de iconoclast al teatrului clasic. |
| iconoclasm | Mișcare împotriva cultului imaginilor sfinte; respingerea tradițiilor. | În secolul al VIII-lea, iconoclasm a dus la distrugerea multor icoane bizantine. |
| idiosincrazie | Particularitate individuală; antipatie puternică față de ceva. | Fiecare scriitor are idiosincraziile sale de stil. |
| impietate | Lipsă de respect față de lucrurile sfinte sau față de cei morți. | A râde la o înmormântare era considerat o impietate. |
| impostor | Persoană care se dă drept altcineva pentru a înșela. | Pretinsul medic s-a dovedit un impostor fără nicio diplomă. |
| imprecație | Blestem, vorbă rea rostită cu furie. | Bătrâna a aruncat o imprecație asupra celor care i-au furat găinile. |
| incandescență | Starea unui corp atât de fierbinte încât emite lumină. | Filamentul becului se încălzește până la incandescență. |
| incompatibilitate | Imposibilitatea ca două lucruri sau persoane să meargă împreună. | Au divorțat din cauza unei incompatibilitate de caracter. |
| inconsecvență | Lipsă de continuitate și de logică între fapte sau idei. | Profesorul i-a reproșat inconsecvența argumentelor. |
| indolență | Lipsă de interes și de energie; nepăsare leneșă. | Funcționarul trata reclamațiile cu o indolență revoltătoare. |
| infatuare | Îngâmfare, părere exagerată despre sine. | După primul succes, infatuarea l-a făcut să-și ignore colegii. |
| ingratitudine | Lipsă de recunoștință. | Ajutorul lui i-a fost răsplătit cu ingratitudine. |
| inocență | Lipsă de vină; curățenie sufletească, naivitate. | Copilul a pus întrebarea cu toată inocența vârstei. |
| insurgență | Rebeliune armată împotriva puterii. | Armata a încercat să înăbușe insurgența din munți. |
| ipostază | Formă sau situație în care apare cineva sau ceva. | L-am văzut într-o ipostază nouă: cea de bunic. |
| irascibilitate | Tendința de a te enerva foarte ușor. | Irascibilitatea șefului îi speria pe toți angajații. |
| jind | Dorință puternică, adesea amestecată cu invidie. | Copilul privea cu jind vitrina cu prăjituri. |
| jurământ | Promisiune solemnă. | Medicii depun un jurământ la terminarea facultății. |
| lăcomie | Dorință exagerată de a avea sau de a mânca mult. | Din lăcomie, a mâncat tot tortul singur. |
| legitimare | Recunoașterea faptului că cineva are dreptul să conducă sau să acționeze. | Alegerile libere au adus legitimare noului guvern. |
| lehamite | Scârbă, plictis profund față de ceva. | Ascultând aceleași promisiuni, l-a cuprins o lehamite de nedescris. |
| lene | Lipsa dorinței de a munci sau de a face efort. | Din lene, a lăsat vasele nespălate până a doua zi. |
| lingușire | Laudă exagerată și interesată. | Prin lingușire, a obținut favorurile directorului. |
| litigiu | Conflict juridic între două părți. | Cele două firme au un litigiu în instanță de cinci ani. |
| logoree | Nevoie bolnăvicioasă de a vorbi mult și fără rost. | Musafirul suferea de o logoree care ne-a ținut treji până la două noaptea. |
| maculatură | Hârtie tipărită fără valoare, folosită ca deșeu; scriere fără valoare. | Mare parte din tirajul cărții a ajuns maculatură. |
| manierism | Stil artificial, care repetă procedee; curent artistic din secolul al XVI-lea. | Pictura lui alunecă uneori în manierism. |
| mărinimie | Generozitate și iertare, suflet mare. | Învingătorul a dat dovadă de mărinimie față de cei învinși. |
| mecena | Persoană bogată care sprijină artiștii și cultura. | Un mecena bogat a finanțat restaurarea catedralei. |
| mediocritate | Nivel slab, nici bun, nici rău. | Spectacolul nu depășea mediocritatea. |
| megalomanie | Iluzia bolnăvicioasă că ești foarte important sau genial. | Din megalomanie, s-a declarat cel mai mare artist al secolului. |
| memorialistică | Gen literar care cuprinde amintirile și jurnalele unor persoane. | Bătrânul diplomat s-a dedicat memorialisticii după retragere. |
| mesianism | Credința că o persoană sau un popor are misiunea de a salva lumea. | Discursul liderului avea accente de mesianism. |
| metonimie | Figură de stil care înlocuiește un cuvânt cu altul legat de el. | În „a citi un Eminescu”, avem o metonimie: autorul în loc de operă. |
| mimică | Mișcările feței care exprimă sentimente. | Actorul de film mut se exprima doar prin mimică. |
| misogin | Bărbat care urăște sau disprețuiește femeile. | Comentariile lui despre colege l-au făcut să pară un misogin. |
| mitologie | Ansamblul miturilor unui popor. | În mitologia greacă, Zeus este regele zeilor. |
| mojicie | Purtare grosolană și nepoliticoasă. | A răspuns cu o mojicie care i-a șocat pe toți. |
| mucenic | Persoană care a suferit sau a murit pentru credința sa. | Biserica satului este închinată unui mucenic din primele secole. |
| muză | Persoană sau forță care inspiră un artist. | Soția i-a fost muză pentru cele mai frumoase poezii. |
| năduf | Supărare apăsătoare, furie înăbușită. | A ieșit din ședință plin de năduf. |
| naivitate | Lipsă de experiență care te face să crezi ușor orice. | A crezut din naivitate toate promisiunile vânzătorului. |
| narcisism | Admirație exagerată față de propria persoană. | Fotografiile lui nesfârșite cu sine trădează un narcisism evident. |
| năpastă | Nenorocire neașteptată; acuzație nedreaptă. | Inundația a venit ca o năpastă peste satul sărac. |
| nepăsare | Lipsă de interes și de grijă. | Autoritățile au privit criza cu o nepăsare revoltătoare. |
| nihilism | Concepție care neagă orice valoare morală sau socială. | Personajul lui Turgheniev întruchipează nihilismul tinerei generații. |
| noblețe | Calitatea unui suflet ales, generos și demn. | Gestul lui a dovedit o mare noblețe sufletească. |
| novice | Începător; persoană care se pregătește să devină călugăr. | Ca novice în meserie, a avut nevoie de mult ajutor. |
| obediență | Supunere, ascultare față de o autoritate. | Regimul cerea obediență totală din partea cetățenilor. |
| oprimare | Asuprire, tratarea nedreaptă și violentă a unui grup. | Romanul descrie oprimarea minorităților în timpul războiului. |
| osârdie | Zel, silință mare. | Ucenicul lucra cu multă osârdie ca să-și mulțumească meșterul. |
| ostentație | Etalare exagerată, pentru a atrage atenția. | Își afișa bogăția cu ostentație. |
| pacoste | Necaz mare; persoană sau lucru care aduce neplăceri. | Câinele vecinului a devenit o adevărată pacoste pentru tot cartierul. |
| panaceu | Leac universal; soluție considerată bună pentru orice. | Nicio reformă nu este un panaceu pentru toate problemele școlii. |
| panoplie | Colecție de arme expuse; la figurat, ansamblu complet de mijloace. | Avocatul a folosit toată panoplia de argumente juridice. |
| pantomimă | Spectacol în care actorii se exprimă doar prin gesturi. | Copiii au jucat o pantomimă fără niciun cuvânt. |
| parvenit | Persoană îmbogățită rapid, care își arată vulgar noua poziție. | Se purta ca un parvenit, etalându-și averea peste tot. |
| pastișă | Imitație a stilului unui autor. | Romanul este o pastișă după stilul lui Dostoievski. |
| pârjol | Foc mare care distruge totul; distrugere generală. | Armatele invadatoare au lăsat în urmă numai pârjol. |
| pecete | Sigiliu; la figurat, semn distinctiv. | Documentul purta pecetea domnitorului. |
| pelerinaj | Călătorie la un loc sfânt. | Mii de credincioși vin în pelerinaj la mănăstire în fiecare toamnă. |
| pergament | Piele prelucrată pe care se scria în vechime. | Manuscrisul medieval este scris pe pergament. |
| persiflare | Ironie ușoară, batjocură subtilă. | Răspunsul lui conținea o persiflare fină la adresa criticilor. |
| petiționar | Persoană care adresează o cerere scrisă unei autorități. | Fiecare petiționar a primit un răspuns oficial de la primărie. |
| pizmă | Invidie amestecată cu ură. | O privea cu pizmă din cauza succesului ei. |
| plictis | Stare de lipsă de interes, când timpul pare că trece greu. | În sala de așteptare, plictisul devenea insuportabil. |
| polemist | Persoană care participă cu talent la dispute publice. | Ca polemist, era temut pentru replicile lui tăioase. |
| ponos | Consecință neplăcută a unei fapte, mai ales în expresia „a trage...”. | Toată familia a tras ponoasele greșelilor lui. |
| posteritate | Generațiile viitoare. | Opera lui va rămâne pentru posteritate. |
| preponderență | Superioritate ca număr sau importanță. | În acest cartier există o preponderență a familiilor tinere. |
| prezumție | Presupunere considerată adevărată până la proba contrarie. | Concluzia lor se baza pe o simplă prezumție, fără dovezi. |
| prezumție de nevinovăție | Principiu juridic după care un acuzat nu este considerat vinovat înainte de o hotărâre definitivă. | Conform principiului prezumției de nevinovăție, nimeni nu e vinovat până la condamnare. |
| prigoană | Persecuție, urmărire dușmănoasă. | În anii cincizeci, prigoana împotriva intelectualilor a fost cumplită. |
| prohibiție | Interzicere oficială, mai ales a vânzării de alcool. | În anii '20, prohibiția a dus la contrabandă cu alcool în America. |
| prozelitism | Încercare insistentă de a atrage noi adepți. | Secta era acuzată de prozelitism agresiv în școli. |
| puerilitate | Purtare copilărească, nepotrivită vârstei. | Puerilitatea glumelor lui ne-a stânjenit pe toți. |
| pusilanimitate | Lașitate, lipsă de curaj. | Din pusilanimitate, n-a îndrăznit să-și apere prietenul. |
| rafinament | Eleganță, delicatețe și gust ales. | Bucătăria franceză se remarcă prin rafinament. |
| rânduială | Ordine stabilită; obicei, regulă. | În casa bunicii, fiecare lucru avea rânduiala lui. |
| recidivă | Repetarea unei infracțiuni sau revenirea unei boli. | Judecătorul a ținut cont de recidiva inculpatului. |
| reculegere | Liniște interioară, concentrare în tăcere. | Am păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor. |
| relativism | Concepție după care adevărul și valorile depind de context. | Relativismul moral susține că nu există un bine absolut. |
| repudiere | Respingerea, alungarea cuiva; refuzul de a recunoaște ceva. | Repudierea soției era permisă în unele societăți vechi. |
| resurgență | Reapariție a unui fenomen după o perioadă de absență. | Medicii observă o resurgență a rujeolei. |
| reverență | Plecăciune respectuoasă; respect profund. | Pajii au făcut o reverență adâncă în fața reginei. |
| rigorism | Respectarea extrem de strictă a regulilor. | Rigorismul moral al bunicului nu lăsa loc greșelilor. |
| sacrificiu | Renunțare la ceva valoros pentru o cauză sau pentru altcineva. | A renunțat la carieră pentru copii, un sacrificiu pe care nu l-a regretat. |
| sagă | Poveste lungă despre mai multe generații; legendă nordică. | Romanul este o sagă a unei familii de-a lungul a trei generații. |
| scrupulozitate | Grijă atentă și conștiincioasă pentru corectitudine. | Contabilul verifica fiecare cifră cu scrupulozitate. |
| sfială | Timiditate, rușine. | Copilul a întins mâna cu sfială. |
| sihăstrie | Locuință izolată a unui pustnic; viață retrasă. | După război, s-a retras la o sihăstrie din munți. |
| simbolistică | Ansamblul simbolurilor dintr-un domeniu și semnificația lor. | Studiază simbolistica culorilor în pictura medievală. |
| sinecură | Funcție bine plătită, care cere foarte puțină muncă. | Postul de consilier era o sinecură bine plătită. |
| sinestezie | Asocierea a două simțuri diferite, ca atunci când „vezi” culori ascultând muzică. | Expresia „un sunet catifelat” este un exemplu de sinestezie. |
| smerenie | Modestie și supunere, mai ales în fața lui Dumnezeu. | Călugărul a primit lauda cu smerenie, plecându-și privirea. |
| solipsism | Concepția după care singura realitate sigură este propria conștiință. | Personajul se închide într-un solipsism total și nu mai vede pe nimeni. |
| sordiditate | Mizerie materială sau josnicie morală. | Reportajul arăta sordiditatea locuințelor din marginea orașului. |
| stoicism | Răbdare și calm în fața durerii și a nenorocirilor. | A suportat boala cu un stoicism care ne-a impresionat pe toți. |
| strășnicie | Asprime, severitate foarte mare. | Bunicul păzea livada cu strășnicie. |
| subordonare | Faptul de a depinde de cineva și de a-i asculta ordinele. | Regulamentul prevede subordonarea tuturor angajaților față de director. |
| sufocare | Faptul de a nu mai putea respira. | Fumul gros din clădire a provocat mai multe cazuri de sufocare. |
| supremație | Poziție de superioritate, de dominație asupra celorlalți. | Cele două puteri luptau pentru supremația pe mare. |
| surghiun | Exil, trimitere forțată departe de casă. | Poetul a fost trimis în surghiun pentru versurile lui critice. |
| șiretenie | Viclenie, istețime folosită pentru a păcăli pe alții. | Vulpea din fabulă scapă prin șiretenie. |
| tabu | Subiect sau lucru despre care nu se vorbește, fiind interzis de obiceiuri. | Pe vremuri, boala mintală era un tabu în multe familii. |
| taifas | Discuție lungă și liniștită între prieteni, despre toate și nimic. | Bătrânii stăteau la taifas pe banca din fața porții. |
| tămâiere | Laudă exagerată, făcută din interes. | Discursul lui era o tămâiere continuă a șefului. |
| temperanță | Cumpătare, măsură în plăceri și în purtare. | Medicul i-a recomandat temperanță la mâncare și la băutură. |
| tiradă | Discurs lung, înflăcărat și adesea pompos. | Unchiul a pornit o tiradă despre tinerii de azi. |
| transfigurare | Schimbare profundă a înfățișării, de obicei spre frumos sau spiritual. | Pe scenă, actrița trecea printr-o adevărată transfigurare. |
| trăinicie | Rezistență în timp, durabilitate. | Podul roman uimește și azi prin trăinicia lui. |
| uitare | Pierderea amintirii despre ceva. | Numele multor eroi au căzut în uitare. |
| uneltire | Plan ascuns și rău împotriva cuiva. | Regele a descoperit la timp uneltirea curtenilor. |
| urmaș | Persoană care descinde din alta; cel care continuă opera cuiva. | Un urmaș al familiei a donat colecția muzeului. |
| uzurpator | Persoană care ia pe nedrept o putere sau un tron. | Poporul nu l-a recunoscut niciodată pe uzurpator ca rege legitim. |
| vicisitudine | Schimbare nefavorabilă a împrejurărilor; greutate a vieții. | Cartea descrie vicisitudinile unei familii de refugiați. |
| vrajbă | Dușmănie adâncă între oameni sau grupuri. | Între cele două sate exista o vrajbă veche. |
| zădărnicire | Împiedicarea unui plan de a reuși. | Poliția a anunțat zădărnicirea unui jaf la bancă. |
| zâzanie | Ceartă, neînțelegere provocată între oameni. | Bârfa ei a băgat zâzanie între cele două prietene. |
| a aduce omagiu | A arăta public respect și admirație față de cineva. | Astăzi aducem omagiu tuturor profesorilor care ne-au format. |
| a aglomera | A aduna prea multe lucruri sau persoane într-un spațiu mic. | Turiștii au aglomerat centrul vechi în weekend. |
| a amorți | A-și pierde sensibilitatea și puterea de mișcare. | Mi-au amorțit picioarele după ce am stat atât în genunchi. |
| a se aprinde | A începe să ardă; la figurat, a se înfierbânta, a se înroși. | S-a aprins la față când profesorul i-a citit compunerea. |
| a asupri | A trata cu cruzime și nedreptate, folosind puterea. | Boierii i-au asuprit pe țărani timp de secole. |
| a se bizui | A se baza, a avea încredere în ajutorul cuiva. | Știu că mă pot bizui pe tine în orice situație. |
| a se cabra | Despre cai: a se ridica pe picioarele din spate; la figurat, a se revolta. | Calul s-a cabrat speriat de tunet. |
| a capitula | A se preda în fața dușmanului; a renunța la luptă. | Asediată de luni întregi, cetatea a capitulat. |
| a cinsti | A arăta respect, a onora; a oferi cuiva de băut. | În fiecare an îi cinstim pe veteranii războiului. |
| a ciopli | A da formă lemnului sau pietrei, tăind bucăți mici. | Bunicul a cioplit o lingură din lemn de tei. |
| a se complace | A rămâne cu plăcere sau din comoditate într-o situație rea. | Se complace în rolul de victimă ca să primească atenție. |
| a contempla | A privi îndelung, cu admirație și meditație. | Stătea pe terasă și contempla marea în tăcere. |
| a covârși | A depăși cu mult, a copleși. | Emoția l-a covârșit la decernarea premiului. |
| a cutreiera | A umbla prin multe locuri, în toate direcțiile. | Am cutreierat toată Transilvania cu bicicleta. |
| a deda | A obișnui pe cineva cu ceva, de obicei rău (rar). | Anii petrecuți pe stradă l-au dedat cu minciuna. |
| a se deda | A se lăsa în voia unei pasiuni sau a unui viciu. | După faliment, s-a dedat băuturii. |
| a depăna | A povesti pe îndelete amintiri; la propriu, a înfășura fire. | Seara, bunicul depăna amintiri din război. |
| a deplora | A regreta adânc, a deplânge. | Deplorăm lipsa de interes a autorităților pentru patrimoniu. |
| a destăinui | A spune un secret cuiva. | Mi-a destăinuit planul ei abia după ce l-a pus în practică. |
| a se destăinui | A-și spune gândurile și sentimentele intime cuiva. | În scrisori, s-a destăinuit unei prietene din copilărie. |
| a dezgropa | A scoate din pământ; la figurat, a readuce în discuție ceva uitat. | Arheologii au dezgropat un vas roman intact. |
| a dibui | A găsi ceva pe pipăite; a descoperi cu greu. | A dibuit întrerupătorul în întuneric. |
| a dojeni | A certa pe cineva cu blândețe. | Mama l-a dojenit pentru noroiul de pe pantofi. |
| a dosi | A ascunde ceva, a pune deoparte pe furiș. | Copilul a dosit bomboanele sub pernă. |
| a se eterniza | A dura foarte mult, prea mult. | Discuțiile s-au eternizat și n-am ajuns la nicio decizie. |
| a se evapora | A trece din stare lichidă în vapori; la figurat, a dispărea. | Apa din bălți s-a evaporat în câteva ore. |
| a exalta | A lăuda cu entuziasm; a înflăcăra. | Poemul exaltă frumusețea plaiurilor natale. |
| a expia | A ispăși o vină prin suferință. | Și-a petrecut restul vieții încercând să-și expieze greșeala. |
| a fărâmița | A rupe în bucăți foarte mici. | Copilul a fărâmițat pâinea pentru porumbei. |
| a ferici | A umple pe cineva de bucurie deplină (mai ales în limbaj literar). | Vestea revenirii fiului i-a fericit pe bătrâni. |
| a fermenta | A suferi o transformare chimică sub acțiunea drojdiilor; la figurat, a frământa. | Mustul fermentează în butoaie până devine vin. |
| a se frământa | A fi neliniștit, a se gândi îngrijorat la ceva. | Toată noaptea s-a frământat din cauza examenului. |
| a se gudura | Despre câini: a se freca de cineva dând din coadă; la figurat, a linguși. | Cățelul se gudura pe lângă stăpân. |
| a se hazarda | A se avânta într-o acțiune riscantă, fără să fie sigur. | N-aș vrea să mă hazardez cu o predicție despre rezultat. |
| a îmbia | A pofti cu insistență; a atrage, a ademeni. | Gazda ne îmbia mereu să mai luăm o prăjitură. |
| a se împotrivi | A se opune, a nu accepta ceva și a lupta contra lui. | Locuitorii s-au împotrivit construirii fabricii. |
| a încătușa | A pune cătușe; la figurat, a lipsi de libertate. | Polițiștii l-au încătușat pe hoț. |
| a se încrâncena | A se îndârji, a se încăpățâna cu furie. | Cu cât pierdea mai mult, cu atât se încrâncena să joace. |
| a se îndârji | A deveni mai hotărât și mai dur în fața opoziției. | După critici, s-a îndârjit și a muncit și mai mult. |
| a înfăptui | A realiza, a duce la capăt. | Generația lor a înfăptuit unirea țării. |
| a înfiora | A face pe cineva să tremure de frică sau de emoție. | Povestea fantomei i-a înfiorat pe copii. |
| a se înfiora | A tremura de frică, de frig sau de emoție. | S-a înfiorat auzind urletul lupului. |
| a îngâna | A cânta sau a spune ceva încet și nedeslușit. | Mama îngâna un cântec în timp ce gătea. |
| a se înverșuna | A se îndârji cu furie împotriva cuiva sau ceva. | Criticii s-au înverșunat împotriva noului film. |
| a jertfi | A sacrifica ceva sau pe cineva pentru o cauză. | Și-a jertfit tinerețea pentru familie. |
| a lefui | A netezi și a lustrui o suprafață; la figurat, a perfecționa. | Scriitorul și-a lefuit fiecare frază ani de zile. |
| a mârâi | Despre câini: a scoate un sunet amenințător; la figurat, a vorbi nervos. | Câinele mârâia la orice străin. |
| a molipsi | A transmite cuiva o boală, un obicei sau o stare. | Râsul ei i-a molipsit pe toți. |
| a se mâhni | A se întrista. | S-a mâhnit aflând că prietenul ei pleacă. |
| a năvăli | A intra brusc și în mulțime undeva. | Copiii au năvălit în curte când a sunat clopoțelul. |
| a nărui | A dărâma; la figurat, a distruge speranțe sau planuri. | Accidentul i-a năruit visul de a deveni sportiv. |
| a se năpusti | A se arunca brusc și violent asupra cuiva. | Șoimul s-a năpustit asupra prăzii. |
| a osteni | A obosi după un efort îndelungat. | Bătrânul a ostenit după drumul lung. |
| a pătimi | A suferi, a îndura un rău. | Satul a pătimit mult în timpul războiului. |
| a pizmui | A invidia cu răutate. | Vecinul îl pizmuia pentru recolta bogată. |
| a pofti | A invita; a dori ceva cu poftă. | Vă poftim la masă, mâncarea e gata! |
| a primeni | A înnoi, a schimba cu ceva curat sau proaspăt. | Gospodina a primenit casa de Paști. |
| a răscoli | A căuta făcând dezordine; la figurat, a tulbura profund. | Hoții au răscolit toate sertarele. |
| a răsfrânge | A reflecta lumina sau o imagine. | Lacul răsfrânge munții ca o oglindă. |
| a se răsfrânge | A avea efect asupra cuiva sau a ceva. | Criza economică se răsfrânge asupra tuturor familiilor. |
| a răzbate | A trece cu greu printr-un obstacol; a reuși prin efort. | Expediția a răzbătut prin zăpadă până la cabană. |
| a sălășlui | A locui, a-și avea sălașul undeva. | În peștera aceasta sălășluiesc mii de lilieci. |
| a scruta | A privi foarte atent, încercând să descoperi ceva. | Marinarul scruta orizontul în căutarea uscatului. |
| a spulbera | A risipi cu putere; a distruge complet. | Vântul a spulberat frunzele uscate. |
| a stârpi | A distruge complet, a elimina definitiv. | Autoritățile au promis să stârpească corupția. |
| a strivi | A apăsa ceva până se zdrobește. | Mașina a strivit cutia lăsată în drum. |
| a tăgădui | A nega, a nu recunoaște ceva. | Acuzatul a tăgăduit orice implicare în furt. |
| a tulbura | A neliniști; a face apa să nu mai fie limpede. | Vestea l-a tulburat profund. |
| a uimi | A surprinde foarte tare. | Talentul fetiței i-a uimit pe toți membrii juriului. |
| a vătăma | A face rău, a răni. | Fumatul poate vătăma grav sănătatea. |
| absolutist | Care susține puterea nelimitată a unui singur conducător. | Țara era condusă de o monarhie absolutistă. |
| aprins | Foarte intens, pătimaș; înroșit la față. | Între cei doi a avut loc o dezbatere aprinsă. |
| atemporal | Care nu depinde de o anumită epocă, valabil oricând. | Rochia neagră simplă are o eleganță atemporală. |
| binecuvântat | Care aduce noroc și fericire; fericit, prosper. | A fost o vară binecuvântată, cu ploi la timp și recolte bogate. |
| blajin | Blând, liniștit și bun la suflet. | Bunicul era un om blajin, care nu ridica niciodată vocea. |
| cucernic | Plin de evlavie. | Bătrâna cucernică mergea în fiecare duminică la biserică. |
| dezolant | Care produce tristețe prin pustiu sau decădere. | Satul părăsit oferea o priveliște dezolantă. |
| înfiorător | Care provoacă groază. | Din pădure s-a auzit un urlet înfiorător. |
| înșelător | Care pare altfel decât este, care induce în eroare. | Aparențele pot fi înșelătoare. |
| lacom | Care vrea să aibă sau să mănânce mereu mai mult. | Puii lacomi s-au năpustit asupra boabelor. |
| mohorât | Întunecat și trist; posomorât. | Era un cer mohorât de noiembrie. |
| năvalnic | Care vine cu putere și repeziciune. | Apa năvalnică a râului a luat podul. |
| nestăvilit | Care nu poate fi oprit sau stăpânit. | Simțea o dorință nestăvilită de a călători. |
| posac | Încruntat, morocănos, prost dispus. | Vânzătoarea posacă nici nu ne-a salutat. |
| smerit | Modest și supus. | Călugărița vorbea cu o voce smerită. |
| sfios | Timid, rușinos. | Fetița sfioasă se ascundea după fusta mamei. |
| vremelnic | Care durează doar o vreme, trecător. | Gloria lui a fost vremelnică. |
| zbuciumat | Agitat, plin de frământări și greutăți. | A avut o viață zbuciumată, plină de războaie și exil. |
| accepțiune | Sensul în care este folosit sau înțeles un cuvânt ori un concept. | În accepțiunea juridică, termenul „bun” înseamnă orice lucru care poate fi deținut. |
| aprehensiune | Teamă vagă sau neliniște față de ceva ce urmează să se întâmple. | Se gândea cu oarecare aprehensiune la ziua operației. |
| aserțiune | Afirmație prezentată ca adevărată, adesea fără dovezi. | Autorul nu aduce nicio dovadă pentru această aserțiune îndrăzneață. |
| chintesență | Partea cea mai importantă și mai pură a unui lucru. | Pentru mulți critici, această nuvelă reprezintă chintesența stilului său. |
| circumspecție | Prudență și atenție mare înainte de a vorbi sau de a acționa. | Diplomatul a răspuns cu circumspecție la întrebările jurnaliștilor. |
| clivaj | Separare profundă între grupuri cu interese sau opinii diferite. | Studiul arată un clivaj tot mai mare între generații în privința tehnologiei. |
| concludență | Calitatea unei dovezi sau a unui argument de a convinge pe deplin. | Judecătorul a apreciat concludența probelor aduse de procuror. |
| condescendență | Atitudine prin care cineva se poartă cu ceilalți ca și cum ar fi superior lor. | Mă deranjează condescendența cu care ne vorbește noul șef. |
| corolar | Consecință care decurge firesc dintr-o idee sau dintr-un fapt. | Creșterea prețurilor a fost un corolar inevitabil al crizei energetice. |
| cutumă | Obicei vechi, respectat ca o regulă nescrisă. | Potrivit unei vechi cutume, mirii sunt întâmpinați cu pâine și sare. |
| deontologie | Ansamblul regulilor morale ale unei profesii. | Jurnaliștii trebuie să respecte deontologia profesională. |
| deziderat | Dorință sau scop important, care nu a fost încă realizat. | Educația de calitate pentru toți rămâne un deziderat al societății. |
| diferend | Neînțelegere sau conflict între persoane, firme sau state. | Cele două țări și-au rezolvat diferendul privind granița pe cale diplomatică. |
| digresiune | Abatere de la subiectul principal al unei discuții sau al unui text. | Iertați-mi această scurtă digresiune; revin acum la tema noastră. |
| efervescență | Stare de agitație și entuziasm intens; și formarea de bule într-un lichid. | Orașul trăiește o adevărată efervescență culturală în timpul festivalului. |
| emulație | Dorința de a egala sau de a depăși pe cineva, într-un spirit pozitiv. | Concursul a creat o emulație sănătoasă între elevi. |
| habitudine | Obicei, deprindere căpătată prin repetare. | Plimbarea de seară a devenit o habitudine a familiei. |
| hegemonie | Dominație politică, economică sau culturală a unui stat ori grup asupra altora. | Imperiul și-a impus hegemonia asupra regiunii timp de secole. |
| inadvertență | Greșeală mică făcută din neatenție; nepotrivire între două lucruri. | În raport s-a strecurat o inadvertență de calcul. |
| ingerință | Amestec nepermis în treburile altcuiva. | Guvernul a calificat declarația drept o ingerință în afacerile interne ale țării. |
| obstinație | Încăpățânare; faptul de a nu renunța deloc la o idee. | Și-a apărat cu obstinație teoria, deși toate datele o contraziceau. |
| paradigmă | Model general de gândire sau de lucru acceptat la un moment dat. | Internetul a schimbat complet paradigma comunicării. |
Zece cuvinte pe zi: șapte noi și trei de recapitulat. Cele greșite revin mai des. Când răspunzi corect la tot nivelul, treci la următorul.